miercuri, 30 aprilie 2014

COŞERIU EUGENIU ISTORIA FILOZOFIEI LIMBAJULUI

Aş ţine să remarc mai întâi faptul că, în uriaşul său efort de cuprindere şi înţelegere genuină a gândirii înaintaşilor, de la Platon şi Aristotel până la Sf. Augustin, autorii de „gramatici speculative“ din epoca Scolasticii, Leibniz, Vico sau Rousseau, Coşeriu îi lasă pe autori, textele şi ideile lor să vorbească de la sine, respectând cu stricteţe unul dintre principiile pe care le fixase el însuşi lingvisticii ca ştiinţă a culturii, şi anume principiul obiectivităţii. „A spune lucrurile aşa cum sunt“ a însemnat pentru Coşeriu cu totul altceva decât o „înhămare a istoriei la un mic caz particular“, procedură practicată, observă Jürgen Trabant, de Chomsky, în încercarea sa de a regăsi à rebours propriile idei în operele înaintaşilor şi de a-şi justifica astfel propriile teorii. Lectura coşeriană a marilor texte de „filozofie a limbajului“ este obiectivă, în măsura în care, dacă marile teme ale propriei sale gândiri (caracterul „energetic“ şi creativ al limbajului, tripla ipostaziere a limbajului între universal–istoric–individual, semanticitatea, alteritatea şi dialogicitatea constitutive a limbajului) sunt identificate şi urmărite la înaintaşi, acest fapt nu presupune niciodată o manipulare a textelor aşa încât acestea să spună, prin extrapolare, ceea ce ar dori interpretul lor să spună, spre consolidarea propriilor teze. Aş spune că, dimpotrivă, un fel de obstinaţie a obiectivităţii la autorul nostru îl conduce pe cititorul avizat spre convingerea că doctrina lingvistică coşeriană, legitimă în sine prin raţionalitatea ei şi prin logica ei internă, îşi dezvăluie, prin mărturia creatorului ei, fundamentele, adânc înfipte în cea mai bună tradiţie a gândirii europene.


Coşeriu, Eugeniu Istoria filozofiei limbajului: de la începuturi până la Rousseau.-Bucureşti:Humanitas, 2011

ISBN 978-973-50-2961-6

joi, 10 aprilie 2014

ADRIAN MARINO DINTR-UN DICŢIONAR DE IDEI LITERARE



Adrian Marino, scriitor şi critic de primă valoare - dar Român,  cu toate eforturile sale pro-europene - nu putea face, mai ales în Franţa, excepţie!
    A fost cunoscut şi înţeles mai mult în Italia, în Elveţia, la Budapesta şi la Belgrad, i-au apărut traduceri în Japonia (Etiemble... 1988), în Statele Unite (Biografia ideii de literatură, New York 1996) - dar o integrare în "republica literelor universală", aşa cum şi-o dorea, pe bună dreptate - i-a lipsit. Mai ales în cultura franceză, deşi fusese tradus şi publicat în Franţa (Ed. Gallimard). Pentru Adrian Marino, crescut şi nutrit, ca orice om de cultură română (mai ales cei activi în epoca interbelică) în cultul Franţei, faptul că nu a fost admis - nici înţeles - în Franţa a fost o deosebit de tristă deziluzie. Iată de ce atunci cînd, în finalul "autobiografiei spirituale" declară solemn "trebuie să cultivăm spiritul de demnitate, mîndria şi respingerea oricărei încercări de umilire, subordonare sau desconsiderare intelectuală din partea oricui ar veni ea" (adaug: "nu toţi intelectualii străini au calitatea de a ne privi distant, cu superioritate" discriminatorie) înţelegem uşor că Adrian Marino se despărţea de iluziile occidentalizante (mai ales franceze) şi se definea pe sine însuşi. Ipso facto, el a devenit - spre sfîrşitul vieţii - un apărător convins - patriotic - al culturii româneşti, în România.
Marino, Adrian
      Dintr-un dicţionar de idei literare /Adrian Marimo;.-Cluj-Napoca:Agronaut, 2010.-310p.
ISBN 978-973-109-253-9

miercuri, 9 aprilie 2014

1000 DE LIMBI LIMBI VII, PERICLITATE ŞI DISPĂRUTE




In lume se vorbesc, in prezent, peste 6.000 de limbi, de la cele care au sute de milioane de vorbitori pana la cele cu numai unul sau doi. Toate prezinta vocabulare bogate prin care descriu mediul inconjurator, actiunile, gandurile si sentimentele oamenilor care le vorbesc.

Lingvistii estimeaza ca, pana in anul 2050, jumatate din limbile noastre, ale pamantenilor, ar fi disparut, asa incat momentul este mai mult decat potrivit pentru a le studia.
In lucrarea de faţa, bogat ilustrata şi accesibila, o echipa de specialişti se apleaca asupra diversitaţii, complexitaţii si frumuseţii limbajului uman.
Se propune o calatorie in jurul lumii lingvistice, analizând sursele, caracteristicile si real­ţiile reciproce dintre limbile noastre, si  cele de circulaţie mondiala, limbile majoritare si minoritare din fiecare zona geografică si chestiuni esenţiale precum limbile periclitate si cele disparute.
Regiune dupa regiune, fiecare intrare principala ofera informaţii despre numarul de vorbitori, raspandirea geografica, evoluţia, dezvoltarea si trasaturile speci­fice ale limbii respective. Textul, alcatuit de lingvisti de inalta specializarea, este accesibilă si ilustrată cu numeroase fotografii si harţi. 
Capitole speciale se ocupa de limbile periclitate si de cele disparute in decursul timpului, o secţiune cuprinzatoare de harţi prezinta raspandirea principalelor grupuri de limbi in lume, iar glosarul aduna cei mai importanti termeni de specialitate utilizaţi.


Austin, Peter K.
   1000 de limbi/Peter K. Austin:trad. de Mihnea Gafiţa.- Bucureşti: Art,2009
ISBN 978-973-124-375-7