vineri, 15 noiembrie 2013

ANIVERSAREA BIBLIOTECII CU CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ

   În cadrul Salonului Interațional de Carte Ştiințifică şi Didactică, desfășurat în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2013 a fost vernisată expoziția de grafică a personalității Constanța Abălașei-Donosă cu genericul Aniversara Bibliotecii Științifice ”A. Lupan” care a cuprins următoarele lucrări: Mihai Eminescu, Veronica Micle-Eminescu, Grigore Vieru, Ion Creangă, Adrian Păunescu, Andrei Lupan, Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun - bunicul lui Ştefan Cel Mare, Biblioteca Științifică ”A. Lupan”, ș.a.  
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor salonului, ne-au bucurat vizitele colective ale elevilor liceului Nicolae Sulac, studenţilor de la Colegiul de Medicină, Universităţii de Stat, Universităţii Academiei de Ştiinţe, LAŞM care au avut posibilitatea  să admire şi lucrările în grafică ale Constanţei Abalașei-Donosă. Exprimarea  d-sei prin arta de a picta a oferit  cititorilor o viziune mai accesibilă și atractivă de promovare a poeziei emenisciene, Sara pe deal, Luceafărul, Floare albastră ș.a.
 Membrii cenaclului Grigore Vieru, LAŞM, au au avut o şedinţă extramuros  în cadrul căreia, invitat special Constanța Abalașei-Donosă a prezentat cartea  Avem nevoie de Eminescu (editura: Nico, Tîrgu Mureș 2013). 
La cuprins găsim grafică de cărți poștale: Veronica Micle-Mihai Eminescu, Casa Memorială Eminescu (Ipotești, Botoșani), Mihai Eminescu o întîlnește pe Veronica Micle la Viena (1872-2012, 140 ani), Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, George Călinescu.
         Scriitori români sînt prezenţi în grafică şi acuarelă în lucrările Constanţei: Ion Creangă,Nichita Stănescu; Grigore Vieru; Ion Ionescu-Bucovu, Nicolae Labiş
La 20 iulie 2013 Adrian Păunescu ar fi împlinit 70 ani, pentru această aniversară dn-ei a realizat o carte poştală, grafică în peniţă pe care a dăruit-o bibliotecii:
         „Nu-ţi voi mai căuta paşii
         pe-ncurcatele cărări
          şi nici glasul să-ţi aud
         tremurând din depărtări...”.
Laureată a zeci de concursuri naţionale, Constanţa Abălaşei- Donosă face grafică, pictează şi scrie de mai bine de trei decenii. Lucrările artistei se găsesc în colecţii din România, Franţa, SUA, Canada şi Grecia...şi în continuare în colecţiile Bibliotecii  Ştiinţifice Centrale” Andrei Lupan”. Grafician, pictor şi scriitor, Constanţa Abălaşei Donosă este o creatoare înzestrată cu aptitudini multiple. Dacă prin arta sa aduce sărbătoare în sufletele publicului, atunci şi  admiraţia lor o motivează de a crea alte noi lucrări.
 Născută în Brăila, a copilărit în Scorţaru Nou de pe Valea Buzăului. A studiat  la Liceul de Cultură Generală nr. 5, (1969-1973) în paralel cu Şcoala Populară de Artă, la clasa de pictură a profesorului Vespasian Lungu.
 În cei 37 de ani de muncă a realizat 130 de participări la expoziţii colective în România, Franţa şi Turcia şi peste 35 de expoziţii personale. A făcut grafică pentru 15 cărţi, în ţară şi în străinătate. Pentru ea pictura şi grafica sunt „esenţa exprimării credinţei în valorile naturii, în echilibrul şi armonia ce o defineşte în viaţă” - spune Constanţa Abălaşei Donosă.   Gustul pentru artă i-a fost insuflat de prietenul său din copilărie, artistul plastic Ion Gâţă. A copilărit cu Gâţă pe aceeaşi stradă. L-a admirat cănd era la şcoală, ca mai apoi să-i fie un îndrumător. Le reuşeşte pe toate fiindcă o face cu multă dăruire şi suflet, dar este o muncă care cere mult timp şi forţă: „Când faci ceea ce îţi place, răstorni munţi, căci nu există bariere, însă trebuie să şi să te mai  sacrifici.
Renunţ la foarte multe lucruri, chiar şi munca în gospodărie mi-o programez foarte bine, în aşa fel încât să am timp să pota picta. Lucrez poate opt, zece ore pe zi, timpul este drămuit. Nu risipesc nici o secundă, mă organizez cât pot de bine.” – spune  ea întru-n interviu. Personalitatea ei este definită prin tot ce implică arta... Îi place să călătorească şi de fiecare dată când este invitată vine cu plăcere. Chişinăul afost şi el imortalizazat în lucrările sale, străzile şi clădirile istorice ale oraşului.
         O caracterizează punctualitatea, dragostea pentru ce face şi pentru cine face - Măria sa - publicul care o admiră şi o preţueşte. Este atentă la ceea ce spune, este comunicabilă, are priză la public, îi plac copiii şi adolescenţii, fiindcă afară de lucrarile pe care le-a adus şi dăruit cu plăcere, a împărţit şi bomboane vizitatorilor-copii,  aidoma unei adevărate zîne a frumuseţei şi tandreţei romăneşti.      
 Îi place mult lumea cultă şi bine educată, displace minciuna, ranchiuna, îngânfarea: „Nu-mi plac oamenii care nu sunt ce vor să pară a fi, cei care îşi schimbă orientarea pentru a obţine anumite interese.”  
         Membră a Cenaclului Uniunii Scriitorilor, Filiala Brăila - Galaţi, Constanţa Abălaşei Donosă a publicat până acum şase volume: patru de poezie şi două de proză memorialistică.
         Este membru în Liga Scriitorilor din  România-Filiala Bucureşti, condusă de poeta şi prozatoarea  Elisabeta Iosif.  Debutează în anul 1970, la revista Convorbiri literare. Publică în revistele literare  Luceafărul 1982, Ex-librisul Românesc-Oradea, condusâ de prof. dr. Constantin Mâlinaş, Ţara Fagilor –Suceava, 2005.
A apărut în antologiile literare Din Vadul Chiralinei, autori prof. Constantin Gherghinoiu şi prof. Ioan Munteanu (proză şi poezie, Ed.Exlibris  Brăila, 2005) la aceste douâ volume a făcut grafică portretistică a scriitorilor, peste 125 de portrete în peniţă.
Prima apariţie editorială este în anul 1999 cu cartea de poezii Sonate editată de la ed. Evrika. Apar apoi  Anotimpuri pentru prietenii mei (poezie, 2002), Amintiri dragi amintiri … - proză memoralistică; Amintiri care  nu mor (2002); Proză scurtă (2005); Epistole şi Flori(poezie, 2007); La uşa iubirii(poezie,2009)Poezii pastelate(poezie -2011)
Poezia pe care o scrie domnia sa, este rodul unor meditaţii sentimentale , în care poeta nu-şi exprimă amarul sau sentimentul de nelinişte şi necaz, ci sentimentul de gingăşie şi linişte... acea gingăşie primară. Poeziile sale par mai degrabă nişte scrisori cum apar în antichitate, scrise pe aripi de fluture, sau cele din evul mediu, scrise pe frunza de arcan, peste care se aştern fulgii de nea.
Mărturisirile din poeziile sale, sunt nişte trăiri, trăite ca în scrisorile de dragoste; ele nu sunt mărturisiri de păcate, ci mărturisiri de dorurile pe care nu i le ştie nimeni, trăite într-un univers agreabil, protejat uneori de furtunile care sunt stârnite de timp.
Poezia sa este plină de culoare, asta datorită faptului că este şi pictor. „Toamna are culoarea copacilor”, cum spune poeta, culori ce se pierd în tablourile sale de albastru, de verde, de brun. Poeziile sale sunt asemeni unui univers agreabil, extrem de interesant. Nu sunt nişte explozii pline de genialitate... sunt nişte scrisori, pe care citindu-le, gândul te duce la meditaţie, la reflecţie şi pioşenie, lucru nu uşor de făcut!
Toate cărţile scrise de Constanţa Abălaşei-Donosă, merită a fi citite, precum şi admiraţia şi pretuirea noastră.( Poet, Emilian Marcu, Iaşi 8 nov. 2012) Despre activitatea literară a Constanţei Abălaşei-Donosă a scris; Ion Popescu – Sireteanu, scriitor cunoscut la Iaşi. Constantin Mălinaş  în revista ExLibrisul Românesc de la Oradea. Poetul brăilean Aurel M. Buricea, în cartea sa  Poete brăilene.
Poetul Constantin Gherghinoiu, Cezarina Adamescu, Dan Bistricean – poet , scriitorul Dumitru Anghel, precum si poetul şi criticul Nicolae Băciuţ, la revista Vatra-veche.
Această toamnă ne-a adus în dar multe noutăţi editoriale, prin intermediul lor am cunoscut multă lume bună care au devenit prietenii bibliotecii. Sperăm că anul viitor, toamna va veni cu daruri mai mari şi la fel de valoroase ca cele de anul acesta.
A publicat: Ana BRĂIESCU

joi, 14 noiembrie 2013

DEBUT LITERAR: LUCEAFĂRUL ȘI LUNA - GALAN DOINA-CEZARA


Auzisem că a fost cîndva, pe-aceste plaiuri,
Cînd ciobani cîntau la fluiere şi naiuri,
O împărăţie mare, întinsă pe şapte hotare,
De o frumuseţe ce nu avea în lume asemănare.

Se zice că era un prinț tare alintat,
Iar cînd îi venise vremea și lui la însurat,
Din toate fetele alese, pe nici una n-o iubea,
Chiar şi cele mai frumoase, nimeni nu-i plăcea.

Regele bătrîn sărmanul, ce gînd aveal al căsători,
Mîhnit pe prinţ el îl întreabă: “vei şti vreodată a iubi?
Anii mei se pierd în timpuri, de vreai tron să moşteneşti,
Spune-mi cu ce fată aleasă ai vrea ca să trăieşti?”

– Chiar de-ţi spun, răspunde prinţul, ea e prin noiane sus,
Cînd o văd încep să tremur, și mă fac că nu-s.
Nu-mi cătați mirese în lume, căci doar ei, eu mă închin,
Deşi e în cer și e departe, în vis nocturn mă arde lin!

Aş vrea să-mi ascund fața, căci la feerica-i făptură,
Nu sînt decît un chip de lut, o simplă creatură.
Ea e Regină printre stele, dar eu văzînd-o ferm cum trece,
Mă aprind doar la un zîmbet, șters apoi de privirea-i rece.

Tatăl rege trist săracul pe gînduri cade înduplecat,
Să iubească tocmai Luna, un fiu de împărat?
Căci fecioara fermecată e departe printre stele,
Ea, divină în a sa lume, cu o salbă de mărgele.

Cu zeci de mii de servitoare ce în jurul ei se închină,
Sură-i noaptea şi nebună de amoreza sa divină.
Iar cînd falnic ea răsare, ca pe tron să se aşeze,
Întreg abisul se arată lîngă ea să o vegheze.

Prinţul jalnic o privește cu un dor ce în el arde,
Inima în ritmuri bate, sufletul în chinuri cade,
La pribegitele mirăruri mai adie o speranţă –
De-a iubi frumoasa fată, de-ai atinge blînda faţă.

Se știe chip de lut, dar visează la a ei chemare,
Nopţi de-a rîndul tot aşteaptă de la ea o sărutare.
De-ar desluși măcar o şoaptă, să-i străbată a sa fiinţă,
Cît o vrea s-o strîngă toată, cît de tare-i cu putinţă!

Dar mîndra fată îl priveşte şi din gene cînd clipeşte
Pare că un vînt străbate toate zeiele celeste.
El urmăreşte atent cum feia în vrajă parcă îl îmbie,
Pribegit începe a cade într-un vis de nostalgie.

Cînd seara bate iar la uşă şi se aşterne pe pămînt,
Laurențiu o vede iar cum trece armonios pășind.
Se-ndupleca a o striga şi-a o privi cu atîta foc,
Încît şi-o inimă de gheaţă s-ar fi topit atunci pe loc.

,,O, crăiasă fermecată, ce privirile amorţeşti,
Coboară mîndră fată, vino aici ca să-mi zîmbeşti,
Căci departe eşti de mine şi nu pot a te simţi,
Vino tu, regină sfîntă, vino aici de te-oi iubi!”

Tăcută Luna îl privea şi ca răspuns a amuţit,
Mai departe analizează teatrul de nedesluşit.
Ea, însetată de noi piese, iată că a ajuns să fie
Din martora lumii scenă, o eroină, una vie!

Ce să facă, să-l iubească sau să steie mai departe
În jalnica-i împărăţie, singură, fără de moarte?
Înecată în a ei gînduri, iată ce a hotărît:
Să îl cheme, să-i vorbească prinţului cel mohorît.

– Însetate trup de inimi, crezi oare că ai putea
Să mă faci să ard în flăcări de propria-mi stea?
Ca lumina mea fosfată să luciască şi mai tare,
Iar pe-a albastrului nuanţă să fiu mai încîntătoare?

El priveşte cum pe faţă-i se iveşte un izvor.
Ochii ei supriţi de teamă acum viseaza la amor?
Ar preschimba ea nemurirea doar alături de a-i sta?
Ar putea să îl iubească, în astă lume ar rezista?

Nu a vrut să zăbovească şi palatul a lăsat.
Aşa a ajuns în ceruri şi un fiu de împărat
Şi de-atunci în orice seară înainte de-a apărea
Luna-şi vede al său mire ce o aşteaptă doar pe ea!

Iată aşa a fost să fie că de-atunci îl văd zîmbind!
O aşteaptă ca să vie teatrul lumii urmărind…
Încă din străveche vreme, din neam în neam s-a auzit

Cum soarta unui muribund s-a transformat în mit.

Autor: GALAN Doina-Cezara,
elevă, clasa a XI-a “A”, 
Liceul Mihail Berezovschi, or. Chişinău

luni, 28 octombrie 2013

Program de vizitare a Salonului Internaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică, ediţia a doua

28 octombrie – 1 noiembrie

9:00 – 10:00


           




Adresă
Biblioteca Științifică Centrala "A. Lupan"
a Academiei de Stiinte a Moldovei
str. Academiei 5a, Chisinau

tel: (373) 22 72 74 01
(373) 22 73 98 29
email: library@asm.md





  
PROGRAM

28 octombrie 2013
10:00–11:00 Inaugurarea Salonul Internațional de Carte Științifică și Didactică, ediția a II-a,dedicat aniversării a 85 ani de la fondarea Bibliotecii Științifice pe lângă Comitetul Științific Moldovenesc și jubileului de 50 de ani de la stabilirea ei ca Bibliotecă Științifică Centrală a Academiei de Științe a Moldovei.

Cuvânt de deschidere:
       Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei
       Dr. hab. Aurelia HANGANU, directorul Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”
        
Mesaje de salut:
dr. Igor ȘAROV, Viceminstrul Culturii al R. Moldova
Loreta HANDRABURA, Viceministrul Educației al R. Moldova
Mariana HARJEVSCHI, Președinte ABRM, director general BM „B.P. Hasdeu”
      
Moment artistic: evoluează elevii Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”
11:00 -11:30 PREZENTARE LA STAND
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, București
Moderator: Mihai POPA

11:40- 1230 Sala de ședințe. Lansare de carte.  
TODEA, Ana, AVRAM Monica. Portrete mureșene: dicţionar biobibliografic. Târgu-Mureș, 2013.
ABĂLAȘEI-DONOSĂ, Constanța. Avem nevoie de Eminescu. Târgu-Mureș, 2013.
Expoziție de grafică: Aniversară Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”, autor:Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ
Moderator: Monica AVRAM

13:00-14:00  PREZENTARE LA STAND
DIN COLECȚIILE BIBLIOTECILOR  UNIVERSITARE
·           Biblioteca Universității de Stat „Alecu Russo”, Bălți
·           Biblioteca Universității de Stat „Ion Creangă”
·           Biblioteca Universității de Stat din Moldova
·           Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „N. Testimițeanu”
Moderator: Cristina CATEREV




14:10-14:30  PREZENTARE LA STAND
ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ A ACADEMIILOR DE ŞTIINŢE (IAAS / МААН)
Moderator: Alexandr Yurievich MOZDAKOV

14:40-15:00 PREZENTARE LA STAND
EDITURA NICO, Târgu-Mureș
Moderator: Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ

15:10-16:00  Sala de ședințe. Lansare de carte.
MORARU Anton. Basarabia sub jugul colonial al Rusiei Țariste 1812-1917. Chișinău: Labirint, 2012
MORARU Anton. Viața și activitatea profesorului și savantului Mihail Rotaru. Chișinău: Labirint, 2013
Moderator: Igor CHIOSA

29 octombrie

9:00-9:40 PREZENTARE LA STAND
Institutul de Zoologie al AŞM
Atlasul speciilor de nevertebrate terestre: (incluse în Cadastrul regnului animal al Republicii Moldova ) / Derjanschi Valeriu, Baban Elena, Timuș Asea [et al.]; Academia de Științe a Moldovei.  Chișinău, 2012
Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova / Andrei Munteanu, Nicolai Zubcov, Grigori Gusan [et al.]; Academia de Științe a Moldovei. coord. Andrei Munteanu. Chișinău, 2011 
Atlasul speciilor de vertebrate (mamifere, reptile, amfibieni, pești) incluse în Cadastrul regnului animal al Republicii Moldova / Munteanu Andrei, Nistreanu Victoria, Savin Anatolie [et al.]; Academia de Științe a Moldovei. Chișinău, 2013
Moderatori: Andrei MUNTEANU, Valeriu DERJANSCHI

10:00-11:00 Sala de ședințe. Lansare de carte
Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie al AȘM
ФУРДУЙ Ф.И., БАЛАН И.В., ЧОКИНЭ В.К., БОРОНЧУК Г.В. Температурозависимые реакции в процессе криоконсервации. Кишинэу, 2013. 608 с.
 Moderator: Ion BALAN
11:10-12:00 PREZENTARE LA STAND
Institutul de Filologie al AŞM
CIMPOI Mihai. Esența Temeiului: istoria literaturii române preomderne la Târgoviște: eseuri monografice despre inceputurile literaturii române: Poeții Văcărești (Ienăchișă, Alecu, Nicolae, Iancu), Ion Heliade Rădulescu, Grigore Aalexandrescu, Vasile Cârlova, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Târgoviște: Bibliotheca, 2013;
GAVRILOV Anatol. În căutarea de noi repere pe drumul gândirii: studii, articole, comunicări, prelegeri, fragmente. Omagiu 70 de ani. Chișinău: Profesional Service, 2013;
BAHNARU Vasile. Lingvistică și civilizație. Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2013
BURLACU Alexandru. TEXISTENȚE. Vol. 3: Umbra lui Ulysse. Chișinău: Profesional Service, 2012.
Moderator: Vasile BAHNARU

12:00-12:30 PREZENTARE LA STAND
DIN COLECȚIILE BIBLIOTECILOR UNIVERSITARE
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”
(Cluj-Napoca)
Prezentare de carte: (titlu rezervat)
Moderator: Dana MARCUS


13:00-13:30  PREZENTARE LA STAND
Institutul de Fiziologie și Protecția Plantelor al AŞM
Prezentare de carte: COREŢCHI Liubov. Bazele imunogenetice ale rezistenţei culturilor leguminoase la fitopatogeni. Ch., 2013
Moderator: Tatiana DOIBANI


13:30-14:00  PREZENTARE LA STAND
Editura Presa Universitară Clujeană
Prezentare de carte: Brusanowski Paul. STAT SI BISERICA IN VECHEA ROMANIE, INTRE 1821- 1925. Presa Universitară Clujeană, 2010
Moderator: Filip POP

14:10-15:00  Sala de ședințe. Lansare de carte
Editura Universităţii din Bucureşti
TRIF Victorița. Profesia academică sau despre afacerea cunoașterii. Editura Univeristății, București, 2013;
TRIF Victorița. Lesson Planning. Good practices. București: Editura Universității din București, 2011
Moderator: Aurelia HANGANU

1510-1530 PREZENTARE LA STAND
FONDUL RUSESC PENTRU CERCETĂRI FUNDAMENTALE (РФФИ)
Moderator: Anastasia TIMOFEEVA
1540-1630 PREZENTARE LA STAND
·           Editura Știința
·           Educational Centre
·           S.A. Moldpresa
·           Compania Mesageria d&d

30 octombrie

Conferință științifică internațională:
BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ - PILON SPRE EDIFICAREA SOCIETĂȚII CUNOAȘTERII

9:00-10:00  Înregistrarea participanţilor
10:00-12:00 Sesiune de comunicări
Moderator: Aurelia HANGANU

1.        Dr. ȚURCAN Nelly. Publicarea electronică - un nou model pentru comunicarea științifică: revistele electronice din Republica Moldova, Universitatea de Stat din Moldova

2.        CĂZĂNARU Svetlana; DOBRE Carmen. Potenţialul informaţional al patrimoniului Bibliotecii Academiei Române în contextul societăţii cunoaşterii, Biblioteca Academiei Române
3.        TĂTĂRESCU Iulia. Competența profesională - premisa unei comunicări eficiente,Biblioteca Științifică Republicană Agrară

4.        CATEREV Cristina. Instrumente moderne de promovare a bibliotecii științifice în societatea cunoașterii, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”

5.        CORGHENCI Ludmila, CERNEAUSCAITE Irina: Soluții inteligente de argumentare a potențialului informațional al programelor analitice, Departamentul Informațional Biblioteconomic ULIM

6.        OSOIANU Vera: Biblioteca în era digitală: tendințe și prognoze, Biblioteca Națională a Moldovei

7.        POPA Mihai: Tradiție și inovaţie in bibliotecile contemporane, Editura Academiei Române

8.        HARCONIȚA Elena, Rolul inovaţional al Bibliotecii universitare in mediul educaţional modern, Biblioteca Universitară de Stat A. Russo, Bălți

9.        GHINCULOV Silvia, CHERADI Natalia, Noi modalităţi de colaborare internaţională a Bibliotecii Ştiinţifice ASEM, Biblioteca ASEM

12:00-12:20  Pauză de cafea
12:30-13:30 Sala de conferințe. Lansare de carte
Editura Universităţii din Bucureşti
ENE Theodora E.D. Web site-ul corporatist - instrument de promovare a culturii organizaționale.București, Editura Universității din București, 2013.
Moderator: Aurelia HANGANU
13:30-14:15 Pauză de masă
14:15-16:00 Sesiune de comunicări
Moderator: Nelly ŢURCAN

10.    SUSARENCO Ala, Paradigme contemporane ale bibliotecii universitare în asigurarea calităţii învatamântului superior, Biblioteca ASEM

11.    NEGREA Gelu: Biblioteca: trecut, prezent, viitor

12.    COLESNIC Iuri: Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” contributor recunoscut la cercetarea și valorificarea trecutului și prezentului comunității chișinăuiene, Cercetător BM „B.P.Hasdeu”.

13.    CERETEU Igor: Din istoria bibliotecii mănăstirii Țigănești, Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”

14.    MANOLII Adela. Valoarea semantică a numelui Iuda, Biblioteca Științifică Centrală„Andrei Lupan”

15.    CHIOSA, Igor. Specificul creștinismului la basarabeni în viziunea lui Alexei Mateevici,Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”
16.    BRĂIESCU Ana: Strategii de promovare a personalităților în societatea cunoașterii,Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”

17.     HANGANU Aurelia: O istorie a bibliotecii în imagini, Biblioteca Științifică Centrală„Andrei Lupan”

16:10-17:00 PREZENTARE LA STAND
DIN COLECȚIILE BIBLIOTECILOR
·           Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan”
·           Biblioteca Universității de Stat din Tiraspol
·           Biblioteca Republicană Tehnico-Ştiinţifică a INCE
·           Biblioteca Științifică Republicană Agrară
·           Biblioteca Universității Libere Internaționale
·           Biblioteca Universității Tehnice din Moldova
·           Biblioteca Academiei de Muzică și Teatru
·           Biblioteca Universității Slavone
·           Biblioteca Academiei de Administrare Publică pe lângă Președintele RM
·           Biblioteca AGEPI
Moderator:  Aurelia HANGANU


31 octombrie
10:00-10:30 Sala de ședințe. Lansare de carte
GERU Ion, SUTER, Dieter. Resonance Effects of Excitons and Electrons, Basics and Applications. Springer 2013
Moderator:  Ana BRĂIESCU

10:30-11:00 PREZENTARE LA STAND
Institutul de Istorie al AŞM,
Facultatea de Istorie şi Filozofie a USM
Moderatori:  Silvia CORLĂTEANU
Ion GUMENÎI
11:00-11:30 PREZENTARE LA STAND
Institutul Național de Cercetări Economice al AŞM

11:40-12:30 Sala de ședințe. Lansare de carte
Academicianul Haralambie CORBU. Biobibliografie. Chişinău, 2013.
Moderator:  Aurelia HANGANU

12:40-13:20 PREZENTARE LA STAND
DIN COLECȚIILE BIBLIOTECILOR PREUNIVERSITARE
·           Biblioteca Colegiului de Construcţii
·           Biblioteca Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie
Moderator:  Ana BRĂIESCU

14:00- 17:00 Sala de conferințe.

Workshop: Free Author Workshop in Publishing: Get Read. Publish with Springer
Speakers: Dr. Frans LETTENSTROM,
Prashanth MAHAGAONKAR, Springer

14:00- 14:10 Brief introduction to Springers history and strategy
(Dr. Frans Lettenstrom, Springer)
14:15-15:15 How to write for and Get Published in Scientific Journals
(Dr. Prashanth Mahagaonkar, Springer)

15:15-15:30 Coffee Break

15:30-15:45 Author Services: Support When You Publish With Springer
(Dr. Prashanth Mahagaonkar, Springer)
15:45-16:30 Discussion & Questions





1 noiembrie

10:00-11:00 PREZENTARE LA STAND
Institutul de Geografie și Ecologie al AŞM
Lansare de carte: FLOREA Serafim. Aglomerația orașului Chișinău: Studiu de geografie umană.Chișinău, 2013.
MELNICIUK Orest. Pavodki i navodnenia na rekah Moldovy. Chișinău, 2012
BEGU Adam. Biogeografia. Chișinău, 2012
BEGU Adam. Ecobioindicaţia. Chișinău, 2011
Moderator:  Iurie BEJAN

11:10-12:00 Sala de conferințe. Şedinţă de încheiere a lucrărilor în cadrul Salonului. Decernarea premiilor şi menţiunilor.
Moderator: Aurelia HANGANU

13:00-15:00 Sala de conferințe.
Conferinţă ştiinţifică jubiliară: Biblioteca ştiinţifică - 85 de ani de istorie în comunitatea ştiinţifică




EXPOZIȚII TEMATICE
28 octombrie
Expoziție de flori decorative: Știința relevată în natură,
organizator:  Maricica Colţun, Grădina Botanică (Institut)

29-30 octombrie
Expoziție handmade: Bibliotecarul - varietas varietatum, organizator:  Tatiana BORODATII, BM B.P. Hasdeu

Expoziție de carte: Publicațiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, organizator, CID Chișinău, BM B.P. Hasdeu

28 octombrie - 1 noiembrie
Expoziție de lucrări din pănuși: Arta creației exprimată în fibre de porumb, organizator: Natalia CANGEA

Expoziţie de floristică: Floare… de carte. organizator Tatiana  SCHIMBA


miercuri, 9 octombrie 2013

CĂRTĂRESCU MIRCEA EMINESCU VISUL CHIMERIC


Feminitatea este fundamentală pentru poezia emenisciană. Femeia  apare în două   ipostaze  fundamentale. Iubita, avînd o  semnificaţie erotică, a doua moartă, aşezată pe catafalc în mijlocul unei săli,  avînd o  reprezentare thanică.Există motive de a afirma că imaginea fetei de pe catafalc corespunde cu imaginea fetei din codru.Pe baza unor analogii simbolice putem identifica pădurea cu domul(castel cu coridoare), râul sau lacul cu sicriul şi iubita cu fata moartă.Între erosul şi thanatosul emeniscian nu mai există o prăpastie de netrecut.Romantismul în calitate de tipologie literară este mai uşor de descris  de descris corect.Locul lui Mihai Eminescu în cadrul romantismului European ocupă un loc aparte.Studiul în care ne-am propus să descoperim ce anume îl distinge pe Eminescude toţi ceilalţi poeţi care au existat şi vor exista, în ce constă originalitatea poeziei eminesciene.Lecturînd această lucrare vom obţine o imagine, cea mai ascunsă şi tulburătoare a dramei emenisciene.



Cartărescu, Mircea

Eminescu: visul chimeric /Mircea Cărtărescu.-Bucureşti:Humanitas, 2011.- 186 p.                                                   

miercuri, 18 septembrie 2013

MIHĂILESCU,DAN C. DESPRE OMUL DIN SCRISORI:MIHAI EMINESCU

Opera epistolară este adesea o deghizare  a eu-lui. Fie că ea este scrisă în camizol sau redingotă, în pat, pe colţul scrinului, la cancelarie, în hamac, pe plajă, în holul hotelului sau într-o poiană însorită, pe pătură în pădure, în buduar, la cazarmă ori pe patul de spital, scrisoarea face bună medie(re) între oglindirea necruţătoare, crudă şi nudă a jurnalului .
Pe autor, ca gazetar de profesie  îl interesează  nu istoriile propriu zise ci legătura dintre două suflete îndrăgostite, dacă în jurnal te oglindeşti mai mult sau mai puţin narcisiac cu gândul la cititori pentru posteritate, atunci în scrisori eşti obligat să respecţi regulile jocului în doi.Acastă viziune litrară, acest refujiu sufletesc i-a permis lui Dan C. Mihălescu să verse o lumină nouă în la relaţia dintre cei doi iubiţi Mihai Eminescu  şi Veronica Micle. 

Mihăilescu, Dan C.
Despre omul din scrisori:Mihai Eminescu.-Bucureşti:Humanitas, 2009.-169 p.
ISBN 978-973-50-2456-7.

PROBLEMELE DE LINGVISTICĂ GENERALĂ ŞI ROMANICĂ(îN MEMORIAM GRIGORE CINCILEI)

Prezentul volum reuneşte comunicările participanţilor la cel de al treilea Colocviu Internaţional dedicat lui Grigore Cincilei,doctor habilitat,profesor universitar cunoscut derivatolog şi un mare patriot al neamului.
Invitatul celui de al treilea colocviu Internaţional Grigore Cincilei a fost prof. Jean-Michel Adam, un savant cu renume în domeniul discursului şi textului literar.
  Scriierile dlui Jean-Michel Adam  completează imaginea unui savant integru,profund şi fecund aducînd dovezi concludente ale robusteţii temperamentului său şi ale extinderii orizontului de cercetător inconfundabil.La acest colocviu a fost în atenţie discursul literar şi gramatica textului, cea ce l-a interesat  şi pe profesorul Gricore Cincilei.
   În  1991dlui scria: " Deseori , polisemia sincronică şi polisemia diacronică se găsesc într-o legătură strînsă ,contextul atribue lexemului mai întîi o  nuanţă conotativă care luînd valoare de sem , poate deveni element constituitiv al semnificaţiei cuvîntului ." 
Tinerii cercetători de asăzi şi de mâne vor regăsi noi faţete ale concepţiei lui.  Lingvistica şi întreagă lui operă,  viaţa lui trăită din plin  exprimă valorile  perene şi aspiraţiile noastre, a  tuturor.

"Probleme de lingvistică generală şi romanică ", colocviu şt. intern. (2013;Chişinău).:În memoriam Grigore Cincilei, 14 decembrie, 2012/ coord. Anatol Lenţa, Ion Guţu.-Chişinău:CEP USM, 2013.-
 ISBN 978-9975-71-362-7.

marți, 17 septembrie 2013

CAZACU, ADRIANA :MODERNITATE ŞI TRADIŢIONALISM ÎN CREAŢIA POETICĂ A LUI LIVIU DELEANU


Destinul poetic al lui Liviu Deleanu a urmat un curs sinuos. Scriitorul s-a format în spaţiul românesc interbelic(s-a născut la Iaşi în 1911), unde şi-a editat trei plachete de versuri Oglinzi fermecate(1927), Ceasul de veghe(1937) şi Glod alb(1940) refugait în Basarabia a fost nevoit să renunţe la formula modernă care a cultivat-o pînă la 1940 şi s-o accepte pe cea tradiţional- clasică. Dânsul crează î n conformitate cu estetica acestei poezii un stil poetic care a fost preluat de o generaţie înteagă de poeţi(printre care :
Petru Zadnipru, Grigore Vieru, Dumitru Matchovschi, Vasile Romanciuc ş.a)
In lucrarea de faţă autoarea intenţionează să întrejească profilul literar al lui L.Deleanu , studiază mai aprofundat spaţiile ignorate, mai puţin cunoscute din creaţia acestuia. Individualitatea creatoare a lui L.Deleanu s-a încadrat în două mari orientări literare:modernistă şi tradiţionalistă.Este analizată evoluţia unui destin poetic care a cunoscut o afirmare total- neobişnuită: de la poezia modernistă la cea tradiţional-clasică.

Cazacu,Adriana:Modernitate şi tradiţionalism în creaţia potică a lui Liviu Deleanu.-Ch.:Notograf Prim SRL, 2011.-182 p.

                    ISBN 978-9975-4276-7-8. 





luni, 16 septembrie 2013

COJOCARU VLAD TOPONOMIA VĂII MIJLOCII A TROTUŞULUI

Volumul de faţă reprezintă teza de doctorat cu aceeaşi temă, elaborată sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. Vasile Arvinte. 
Toponimele dintr-o zonă înseamnă " cunoaşterea" acesteia şi mai ales orientarea în cadrul ei, dat fiind faptul că ele au şi rolul de desemnare. În toponnimie semnificaţia intervine chiar  de la faza iniţială de formare a numelui,  pentru că  clasă de nume stă la bază formării  lexicului comun. Nomenclatura toponimică a unei zone constitue într-o anumită măsură o descriere a zonei respective, ce a frapat ochiul şi s-a păstrat în memoria colectivă.

                                Cojocaru, Vlad Toponimia văii mijlocii a Trotuşului.
        Dinamica structurilor toponimice.-Iaşi,: Casa    editorială  Demiurg.- 2005.-144 p.
                                    
      ISBN 973-8076-68-4

DUMBRĂVEANU ALBINA CREZUL MEU, LIMBA ROMÂNĂ

Orice popor îşi are limba sa,prin care dăinueşte şi supraveţueşte în timp şi istorie.În această culegere sunt articole, ce  reflectă soarta  limbii române pe teritoriul Republicii Moldova , unde glotonimul limbii române este contrapus celui de " limbă moldovenească".
Eugen Coşeriu - marele lingvist al contemporanietăţii le replică cu sarcasm şi ironie susţinătorilor glotonimului " limbă moldovenească", cu o cleioancă, cu un baistruc şi trei sărnice nu faci "limbă moldovenească ".Problema limbii este apanajul savanţilor- filologi. În mai multe academii europene problemele limbillor vorbite în ţările respective( Franţa, Italia,Spania, Marea Britanie) sunt
probleme prioritare, ce se soluţionează la nivelulu forurilor academice.

Dumbrăveanu, Albina.
Crezul meu, Limba Română:/coord. V. Butnaru, E: Chiosa;red.şt. I.Dumbrăveanu;Soc. Limba noastă cea română.-Chişinău:Cu drag, 2013.
-224 p.
ISBN 978-9975-4468-8-4.   

joi, 12 septembrie 2013

BUCIU, MARIAN VICTOR E. M. CIORAN: DESPĂRŢIREA CONTINUĂ A AUTORULUI CEL RĂU


Cioran este un martor stăruitor, pasionat, care frecventează omul şi nu doar ca vizitator de ocazie. Nu-l scăpă din ochi cât de copleşitor ar fi dezolantul personaj:dublul său. Şi na-are un gând, o imagine preconcepută despre el.Se eliberează, chiar şi de propriile sale [pr]econcepţii.Uită totul , pentru a vedea şi a păstra totul. Gândul prin pagină, în frază, trece zburător, variabil  ca natura, dar cu anumite  fixaţii, ele  nu sânt împetrite ,ci sînt dinamice, răscolitoare ca un vărtej neîntrerupt trăieşte şi varsă  nestăvilite lacrimil.Omul este aşa cum a fost descoperit de greci, nu poate fi unul nou , ci numai om.

Buciu,Marian Victor
E.M. Cioran:despărţirea continuă a autorului cel rău/ed.:Aura Cristi&Andrei Potlog.-Bucureşti:Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, 2005

ISBN 973-86972-4-7

marți, 3 septembrie 2013

85 DE ANI DE LA NAŞTEREA SCRIITORULUI ACADEMICIAN - ION DRUŢĂ


Locul şi anul naşterii:
1928 se naşte Ion Druţă în satul Horodişte, ţinutul Soroca, în prezent raionul Donduşeni.
Studii: 
1946 — studiază la şcoala de silvicultură;
1951 — debutează cu povestirea Problema vieţii” în revista „Octombrie”. Colaborează cu gazetele „Ţăranul sovietic”, „Moldova socialistă”, „Femeia Moldovei”;
Activitatea literară:
1953 — apare primul volum de schiţe şi nuvele „La noi în sat”;

1955-1957 a absolvit cursurile superioare de literatură de pe lîngă Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova;Druţă, Ion. Învârteli în jurul unei învârtite : [fragm. din „Lupaniana”] / Ion Druţă // Făclia. — 2009. — 21 febr. — P. 8-9.
Druţă, Ion.

Druţă, Ion. Lumina de pe strada cronicarilor : [despre creaţia lui Glebus Sainciuc, artist plastic] / Ion Druţă // Lit. şi arta. — 2009. — 27 aug. — P. 6.Druţă, Ion. Răscrucea celor proşti : [eseu] / Ion Druţă // ProFarmacia. — 2008. — Nr 7/8. — P. 22-23.
Druţă, Ion.

Druţă, Ion. Scrisoare deschisă domnului Voronin V. N., ex-preşedintele Republicii Moldova : [aspect soc.-pol., scrisoare adresată de către Scriitorul Poporului, mar. 2010] / Ion Druţă // Săptămîna. — 2010. — 26 mar. — P. 3.
Druţă, Ion. Trăistuţa cu daruri cereşti : [versuri] / Ion Druţă ; des. : Violeta Zăbulică // Noi. — 2010. — Nr 4. — P. 19, 23 : fot.
Berindei, Dan. Ion Druţă — scriitor de dimensiuni universal / Dan Berindei // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 3.
Burlacu, Alexandru. Ion Druţă între Cervus Divinus şi mârţoagă : [despre creaţia scriitorului] / Alexandru Burlacu // Contrafort. — 2010. — Nr 1/2. — P. 13.
Clasicul nemuritor Ion Druţă = The Living Classic — Ion Druta = Живой классик — Ион Друцэ : [la aniversarea de 80 de ani ] // Moldova Today. — 2009. — Nr 3. — P.104-109 : fot.
Corbu, Halarambie. Epopeea Furnicii lui Ion Druţă : [pe marginea creaţiei druţiene] / Halarambie Corbu // Săptămîna. — 2008. — 4 apr. — P. 14, 19.
Dolgan Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute : Partea a 2-a / Mihail Dolgan // Akademos. — 2009. — Nr 1. — P. 93-98.
Dolgan, Mihail.

Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în viziunea coordonatorului / Mihail Dolgan // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. —Nr 5/6. — P. 14-23.
Dolgan, Mihail.

Dolgan, Mihail. Înălţare a sufletului prin filozofare lirică : [pe marginea creaţiei poetice a lui Ion Druţă] / Mihail Dolgan // Făclia. — 2008. — 8 noiemb. — P. 4.
Gherasim, Arcadie. Mi-e dor de Druţă / Arcadie Gherasim // Timpul de dimineaţă. — 2008. — 11 sept. — P. 6.
Lupaşcu, Veronica. „Odihna” de Ion Druţă : proiect didactic / Veronica Lupaşcu // Făclia. — 2009. — 7 febr. — P. 6.
Muntean, Mihail. Dor de Ion Druţă / Mihail Muntean // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 59.
Vorotneac, Elena. Coroana anului druţian : [pe marginea spectacolului „Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare” montat la Teatrul Naţ. de Operă şi Balet după piesa lui Ion Druţă] / Elena Vorotneac // Făclia. — 2009. — 17 iun. — P. 14.

1955 — scrie romanul „Frunze de dor”;
1959 — scrie drama „Casa mare”;
Din 1960 locuieşte la Moscova, Rusia;
1968 — apare volumul de versuri „Numele tău”. Sunt traduse în limba rusă mai multe opere ale scriitorului;
1971 — scrie drama „Păsările tinereţii noastre”
1972     scrie romanul „Clopotniţa”;
1974 — apare în volum, la Chişinău, „Păsările tinereţii noastre”;
1975 — scrie nuvela autobiografică „Horodişte”. Începe romanul „Biserica albă”;
1977 — începe comedia tragic „Cervus divines”;
1983— apare la Chişinău volumul pentru copii „Daruri”;
1987 — Ion Druţă este ales preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor;
1989 — este desemnat prin vot deputat al poporului din U.R.S.S;
1993-1997 publică un şir de schiţe, nuvele, eseuri, povestiri, publicistică în presa republicană şi cea străină;
1995— devine Preşedinte al Societăţii „Casa Sfîntului Apostol Pavel”;
1999 — editează epopeea creştină în 2 volume „Apostolul Pavel”;
2003 — scriitorul tipăreşte volumul selectiv de schiţe, nuvele şi povestiri „Pomul de la răscruce”;
2008 — apare epopeea istorică „Ultima dragoste a lui Petru cel Mare”;
2008 i-a fost acordat Premiul de Stat pe anul 2008 şi titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pe anul 2008, pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universal;
Ordine şi distincţii:
E decorat cu mai multe ordine şi medalii, deţine titlul de Scriitor al Poporului din R.S.S.M.
1960 — Ordinul „Drapelul Roşu de Muncă”;
1967 — pentru piesa „Casa Mare”, nuvela „Ultima lună de toamnă” şi romanul „Balade din câmpie” (prima parte a dilogiei „Povara bunătăţii noastre”) a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldoveneşti;
Ion Druţă a fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990.
1992 — membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova;
1999 — Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Moldova;
2008 — Premiul de Stat şi titlul de „Laureat al Premiului de Stat” pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universal;

Bibliografie selectivă:
Cărţi
Academicianul Ion Druţă: prozatorul, dramaturgul, eseistul : biobibliogr. / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală „A. Lupan” ; coord., red. şt. : Mihail Dolgan ; resp. de ed. : Mariana Şlapac ; alcăt. : Lilia Bodarev, Valentina Guriev, Janna Nikolaeva, Raisa Vasilache, Lidia Zasaviţchi ; red. şt. şi bibliogr. : Claudia Slutu-Grama ; red. bibliogr. : Lidia Zasaviţchi; resp. de ed. din partea BŞC „Andrei Lupan” a AŞM : Elena Corotenco ; fot. : Mihai Potârniche. — Ch. : S. n., 2008. — 424 p. — ISBN 978-9975-78-644-7.
Druţă, Ion. Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare : epopee istorică în unsprezece tablouri, cu epilog / Ion Druţă ; des., cop. : Radu Modîrcă ; fot. de Ilie Grecu. — Ch. : Universul, 2008. — 95 p.
Druţă Ion. Opere : în 8 volume / Ion Druţă ; critica literară : Haralambie Corbu, Mihail Dolgan, Ion Rotaru ; prez. graf. : Iaroslav Oliinâk. — Ch. : Cartea Moldovei, 2008.
Eşanu, Andrei. Dinastia Cantemireştilor: sec. XVII — XVIII / Andrei Eşanu, Ion Druţă,Haralambie Corbu ; Acad. de Ştiinţe a Moldovei. — Chişinău : Ştiinţa, 2008. — 603 p.
Fenomenul artistic Ion Druţă : [monogr. colectivă intern.] / Acad. de Ştiinţe a Moldovei ; concepţie, întocmire, coord., red. şt., coaut. şi resp. ed. : M. Dolgan ; trad. din lb. rusă în lb. rom. : Irina Condrea, Sava Pînzaru; fot. : Nicolae Răileanu, Mihai Potîrniche, Boris Balan [et al.]. — Ch. : S. n., 2008 — 756 p. (Col. „Academica” / consiliul coord. : Gheorghe Duca (preş.), Ion Bostan, Valeriu Canţer [et al.].
Articole
Druţă, Ion. Bunelul : [povestire] / Ion Druţă // Alunelul. — 2008. — Nr 7/8. — P. 9.
Druţă, Ion. Cel de-al treilea mileniu : [discurs rostit în cadrul Simpoz. Int. cu genericul "Ion Druţă — umanism şi contemporaneitate„,Chişinău, 16.10.2008] // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 27-29; Glasul. — 2008. — 30 oct. — P. 8; Moldova Suverană. — 2008. — 21 oct.
Druţă, Ion. Familia : [povestire] / Ion Druţă // Alunelul. — 2008. — Nr 7/8 — P. 8.
Druţă, Ion. Frunze de dor : [povestire : fragm.] / Ion Druţă // Florile dalbe. — 2008. — 4 sept. — P. 8.
Druţă, Ion. Întoarcerea ţărânei în pământ : (fragm. din roman) / Ion Druţă // Comunistul. — 2008. — 5 sept. — P. 6-7.
Druţă, Ion. Moldova şi moldovenii / Ion Druţă // Moldova Mare. — 2008. — 21 oct.
Druţă, Ion. Pacheloaia : [povestire] / Ion Druţă ; il. : Marina Andruhin // Noi. — 2009. — Nr 7. — P. 18-19, 24.
Druţă, Ion. Păduraru Mihail Dolgan : [acad., critic literar, savant] / Ion Druţă // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2009. — Nr 1/2. — P. 125-126.
Druţă, Ion. Tăcerea Mântuitorului : [fragm. din romanul „Opera jertfirii”] / Ion Druţă // Glasul. — 2008. — 24 apr. — P. 1, 6-7.
Personalia
Agape, Liuba. Valenţele emoţionale ale invocaţiei : [în dramaturgia lui Ion Druţă] / Liuba Agapi // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 31-34.
Botezatu, Grigore. Cu Ion Druţă în Casa mare / Grigore Botezatu // Timpul de dimineaţă. — 2008. — 29 aug. — P. 16.
Bunescu, Lucia. Teatrul lumii: M. Sadoveanu şi I. Druţă / Lucia Bunescu // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2007. — Nr 5/6. — P. 36-42.
Calamanciuc, Gheorghe. Ion Druţă pe scena bălţeană : [pe marginea spectacolului „Clopotniţa” de Ion Druţă al Teatrului Naţ. „V. Alexandri” din Bălţi] / Gheorghe Calamanciuc // Lit. şi arta. — 2008. — 26 iun. — P. 6.
Ciobanu, Ion C. Omul care a devenit conştiinţa Moldovei : [pref. la vol. „Scrieri” de Ion Druţă] / Ion C. Ciobanu // Comunistul. — 2008. — 5 sept. — P. 6-7.
Codreanu, Theodor. Ion Druţă şi memoria arhială / Theodor Codreanu // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 8-13.
Dolgan, Mihail. Cuvântul şi duhul trăiesc prin credinţă : (Ion Druţă la 80 de ani) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 52-56 : fot.
Dolgan, Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă în date necunoscute (partea I) / Mihail Dolgan // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 32-36.
Duca, Gheorghe. Academicianul Ion Druţă — scriitor care reprezintă neamul / Gheorghe Duca // Akademos. — 2008. — Nr 4. — P. 30-31; Săptămîna. — 2008. — 10 oct. — P. 12; Glasul. — 2008. — 30 oct. — P. 1.
Dumbrăveanu, Victor. Rostul pocăinţei noastre : [omagiu scriitorului Ion Druţă la 80 de ani] / Victor Dumbrăveanu // Moldova : ser. Nouă. — 2008. — Nr 10. — P. 4.
Fedorenco, Victoria. Membrii familiei Cantemir — personaje ale piesei druţiene : [pe marginea piesei „Maria Cantemir — ultima dragoste a lui Petru cel Mare” de Ion Druţă] / Victoria Fedorenco // Rev. de Istorie a Moldovei. — 2008. — Nr 4. — P.160-163.
Ion Druţă la 80 de ani // Făclia. — 2008. — 6 sept. — P. 8. — Cuprins : Am fost dascălul lui Ion Druţă : [fragm. din cartea „Druţiana”] / Pavel Harabadjiu; Rege al Prozei / Ştefan Tudor.
Leahu, Nicolae. Toamna patriarhilor : [despre creaţia scriitorilor octogenari Aureliu Busuioc şi Ion Druţă] / Nicolae Leahu // Semn. — 2008. — Nr 3. — P. 2-3.
Marino, Adrian. Ion Druţă la Paris / Adrian Marino // Akademos. — 2008. — Nr 3. — P. 57-58.
Şpac, Ion. Raisa Grecu : de la Constantin Stere şi Ion Druţă îndemn : [pe marginea vol. „Stere — juristul” de Raisa Grecu, Ch., 2008] / Ion Şpac // Saptămîna. — 2009. — 10 apr. — P. 10.
Taraburcă, Emilia. Ion Druţă şi literatura bulgară din secolul al XX-lea / Emilia Taraburcă // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. — 2008. — Nr 5/6. — P. 24-30.



Linkuri utile: