KARMA ŞI REÎNCARNAREA

Aceasta e prima carte în care Barbara Martin propune o descriere (inspirată şi originală) a complicatei lumi în care se petrece renaşterea spirituală. Ea şi coautorul cărţii, Dimitri Moraitis, dezvăluie cum văd ei viaţa de după moarte — pe baza explorărilor făcute personal, precum şi a copleşitoarelor incursiuni clarvăzătoare în lumile spiritului.
Un autentic miracol — într-un singur volum, cu informaţie complet accesibilă pentru publicul larg — cartea de faţă e perfectă pentru aceia care vor să facă primii paşi pe calea dezvoltării spirituale, dar şi pentru cei care au permanent aspiraţii de această natură.
Fie că o citiţi ca pe un îndrumar extrem de concret pentru a intra şi a ieşi din ciclul karmic, fie că o luaţi drept un ghid într-un itinerar spiritual, cartea aceasta este o descriere a felului în care funcţionează reîncarnarea.
Lucrarea îmbină imaginea lumii de dincolo cu mecanismele karmei, oferă sfaturi utile şi instrumente pentru a evita karma ostilă, apropie cititorii de scopul lor fundamental, acela de a ajunge la perfecţiunea spirituală.

Barbara Y. Martin, Dimitri Moraitis

Karma si reincarnarea.Dezvaluirea celor 800 de vieti ale fiecaruia in drumul catre iluminare.- Curtea Vehe, 2014.-416 p.

Originea omului contine un punct de vedere personal asupra dezvoltarii lui Homo sapiens, intemeiat pe o idee de-a dreptul eretica: din momentul in care primele maimute s-au ridicat in picioare, evolutia omului a devenit nu numai posibila, ci si, foarte probabil, inevitabila. Intr-o succesiune fascinanta, ni se dezvaluie treptat cum s-au infiripat si desavarsit organizarea sociala, limbajul, arta si constiinta umana.

Richard Leakey

Originea omului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

P. W. Atkins, profesor de chimie fizica la Universitatea Oxford, joaca rolul ghidului intr-o calatorie fantastica in Regatul Periodic al elementelor chimice. Prin imagini memorabile, analogii surprinzatoare si umor englezesc, domeniul chimiei, la prima vedere arid, capata viata. Geografia, istoria, legislatia si institutiile guvernamentale – toate acestea tinand de regatul tabelului periodic al elementelor, cu peste o suta de regiuni – explica pe intelesul tuturor alcatuirea noastra si a cosmosului.

Peter W. Atkins

Regatul periodic

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

PROGOGINE

„Intre cultura stiintifica, pentru care timpul este iluzie sau, cu vorbele lui Einstein, «creatia noastra», si cultura umanista, unde timpul este fundamentul fiintei, trebuie realizata o reconciliere. Obiectul cercetarilor mele este depasirea acestei dualitati„ – spunea intr-un interviu Ilya Prigogine, fondator al termodinamicii proceselor ireversibile si laureat al Premiului Nobel 1977 pentru chimie. Noua alianta, carte a carei editie romaneasca inregistra la aparitie (1984) un remarcabil succes de librarie, a fost o prima treapta spre „reconcilierea“ cautata de Prigogine. Intre eternitate si timp reprezinta treapta urmatoare. Trecand dincolo de dinamica clasica, spre a cuprinde domeniile proprii fizicii secolului al XX-lea – mecanica cuantica si cosmologia –, noua lucrare a lui Prigogine si a colaboratoarei sale studiaza raportul intim dintre problema timpului si schemele conceptuale ale fizicii. Prezentarea intuitiva, clara si riguroasa a rezultatelor stiintifice se impleteste cu deschiderea filozofica a acestei carti, avandu-si originea in rafinata cultura umanista a autorilor.

Isabelle Stengers, Ilya Prigogine

Intre eternitate si timp

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

MAŞINA CARE GÎNDEŞTE

Cei mai multi dintre noi, desi folosim deseori calculatorul, cunoastem prea putin despre procesele care au loc in interiorul lui, iar performantele sale ni se pare ca tin mai curand de vrajitorie. Evitand detaliile tehnice si jargonul de specialitate, Daniel Hillis, unul dintre informaticienii de varf ai zilelor noastre, cel care a proiectat calculatorul cel mai rapid din lume, povesteste in Masina care gandeste aventura informaticii. De la expunerea simpla si intuitiva a functionarii calculatoarelor si a structurii limbajelor de programare, Hillis ajunge la subiectele arzatoare de azi (cresterea memoriei si a vitezei de operare) si la perspectivele tulburatoare ale dezvoltarii inteligentei artificiale.

Daniel Hillis

Masina care gandeste

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ŞASE LECŢII UŞOARE

La inceputul anilor '60, la Institutul Tehnologic din California a avut loc probabil cel mai spectaculos eveniment din istoria invatamantului de fizica: unul dintre marii fizicieni ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel in 1965, a tinut un curs introductiv de fizica pentru studentii din primii ani. Cursul avea sa fie tiparit in milioane de exemplare in lumea intreaga, capatand o notorietate fara egal si devenind pentru generatiile de elevi si studenti care s-au succedat o superba initiere in studiul fizicii. Fizicianul de la Caltech este Richard P. Feynman, cel care a introdus diagramele care ii poarta numele si metoda integralei de drum, dar si un stil nonconformist, deopotriva ludic si patrunzator, de a face stiinta. De la spargerea seifurilor cu documente secrete (pe cand lucra la proiectul bombei atomice, in timpul razboiului) la contributiile sale cruciale in electrodinamica cuantica si de la cursurile tinute studentilor incepatori la explicarea simpla a dezastrului navetei Challenger, tot ce a facut Feynman poarta amprenta spiritului sau sclipitor si surprinzator. In timp, a devenit, alaturi de Einstein, unul dintre cele mai puternice simboluri ale stiintei.

Richard P. Feynman

Sase lectii usoare

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Cum pot fi povestite teoriile din fizica intr-o forma atat de atragatoare incat oricine -- specialist sau complet neinitiat -- sa fie cucerit de teoria relativitatii si mecanica cuantica asa cum sunt copiii fascinati de basme? Aceasta e provocarea la care a raspuns cu mai bine de jumatate de secol in urma George Gamow, unul dintre marii fizicieni ai lumii, deschizator de drumuri in fizica nucleara si cosmologie. Rezultatul e o carte plina de imaginatie, scrisa cu mare talent literar, un fel de Alice in tara minunilor pentru uzul celor curiosi sa afle din ce e alcatuita materia si cum s-a nascut universul. Domnul Tompkins, personajul inventat de Gamow, deopotriva naiv si iscoditor, descopera pe calea reveriilor o lume bizara, diferita de cea in care ne ducem viata de zi cu zi. Povestea lui, devenita celebra pentru generatii de fizicieni, a fost revazuta si actualizata de Russell Stannard -- cunoscut autor de stiinta popularizata -- pentru a-si gasi locul in ea si cele mai recente teorii stiintifice.

Russell Stannard, George Gamow

Minunata lume a domnului Tompkins

Povestea fantastica a fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Pana pe la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se stiau prea multe despre alcatuirea atomului. In cateva decenii insa, au fost pusi in evidenta electronul, protonul si neutronul, iar in centrul acestei revolutii s-a aflat Laboratorul Cavendish, de la Cambridge, dominat de figura lui Ernest Rutherford. Descoperirea particulelor subatomice nu e doar povestea pasionata a acestei suite de experimente istorice, ci si o minunata introducere in fizica. Fara a face apel la formule, Weinberg explica, pe rand, toate notiunile folosite de cei care au descoperit particulele subatomice si reface rationamentele lor. Evitand orice rutina didactica, Weinberg ne apropie de fizica pe o cale surprinzatoare, complementara celor urmate de Gamow si Feynman. Minunata lume a domnului Tompkins, Sase lectii usoare siDescoperirea particulelor subatomice sunt trei perspective diferite, toate frapant neconventionale, asupra bazelor fizicii.

Steven Weinberg

Descoperirea particulelor subatomice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

O MAI SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI

"Nu ma asteptam ca Scurta istorie a timpului sa aiba atata succes -- avea sa marturiseasca Hawking. Ea a ramas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vandute carti din Sunday Times, adica mai mult decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare stiintifica destul de dificila." Intre timp, s-au vandut peste 10 milioane de exemplare. Notorietatea cartii se explica atat prin problemele pe care le ataca (nasterea universului, natura timpului si spatiului), cat si prin stilul direct si simplu care te face sa ajungi la punctele-cheie ae dezbaterilor actuale. Desi editorul il sfatuise sa nu introduca formule, fiecare formula injumatatind numarul cititorilor potentiali, Hawking si-a asumat riscul si a inserat celebra relatie a lui Einstein intre energie si masa E = mc2. In rest, totul e explicat doar prin cuvinte.

In prefata la Universul intr-o coaja de nuca, Stephen Hawking marturiseste ca a rezistat tentatiei (si presiunii din partea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurta istorie a timpului, fiind prins in cercetarile sale stiintifice. Cativa ani mai tarziu a revenit insa asupra hotararii, publicand O mai scurta istorie a timpului. Doua au fost motivele care l-au determinat sa reia tema: dorinta de a scrie o carte inca si mai accesibila publicului lar si nevoia de a include progresele inregistrate in cosmologie si in fizica fundamentala in cei aproape douazeci de ani scursi de la prima editie a Scurtei istorii a timpului -- progrese care in mare parte i se datoreaza lui Hawking insusi.

Leonard Mlodinow, Stephen Hawking

O mai scurta istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

UN RĂU PORNIT DIN EDEN

Pentru Richard Dawkins evolutia seamana cu "raul pornit din Eden" despre care vorbeste Biblia, un rau al informatiei purtate de ADN, in curgerea caruia genele se unesc, concureaza si uneori se separa, formand specii noi. Pornind de la analogia intre mecanismele genetice si calculator, ideea centrala a cartii este ca omul functioneaza ca "o masina de supravietuire", programata astfel incat genele sa se perpetueze. 
Acest model informatic ii permite lui Dawkins sa abordeze problemele fundamentale din biologie: cum a explodat "bomba replicatiei" numita viata; cum au evoluat speciile si care e cauza diversitatii lor; de ce copacii din paduri sunt inalti, desi e mai economic sa fie scunzi; de ce mostenim genele unor maladii fatale; cum a fost primul om. 
Autor a numeroase carti de mare rasunet si influenta (intre care Ceasornicarul orb, in pregatire la Humanitas), Richard Dawkins, in prezent profesor la Oxford, este unul dintre cei mai cunoscuti biologi contemporani.

Richard Dawkins

Un rau pornit din Eden

Codul genetic, calculatorul si evolutia speciilor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

DE CE E SEXUL O PLĂCERE?

In comparatie cu obiceiurile sexuale ale celorlalte animale, cele ale oamenilor par bizare: suntem singura specie care isi duce viata sexuala departe de privirile indiscrete ale semenilor; mai mult, oamenii fac dragoste oricand, reproducerea nefiind singura ratiune a sexului. Cartea lui Jared Diamond demonstreaza rolul crucial al sexului, alaturi de cucerirea pozitiei bipede si de cresterea dimensiunilor creierului, in conturarea trasaturilor omului. 
Biolog, fiziolog, biogeograf, preocupat si de lingvistica, istorie sau de stiintele sociale, Jared Diamond este una dintre cele mai complexe figuri ale stiintei contemporane. In afara de cariera academica – este profesor la UCLA –, Jared Diamond este si autor a numeroase carti adresate publicului larg. In 1998 a primit Premiul Pulitzer pentru Guns, Steel, and Germs.

Jared Diamond

De ce e sexul o placere?

Evolutia sexualitatii umane

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Miraculoasa banda a doctorului August Mobius in matematica, jocuri, literatura, arta, tehnologie si cosmologie

La prima vedere, e foarte simplu: iei o fasie de hartie si, dupa ce o rasucesti o data, lipesti capetele unul de altul. Dar, cand incepi sa cercetezi proprietatile obiectului obtinut, descoperi de pilda ca, desi fasia initiala are doua suprafete, cea rezultata are una singura. Apoi, pe masura ce studiezi mai atent, mirarea sporeste. Acest obiect -- descoperit sau inventat (in functie de felul in care priviti matematica) de August Mobius pe la mijlocul secolului al XIX-lea -- pare sa faca parte din recuzita unui magician. Banda lui Mobius ii da prilejul lui Clifford Pickover sa intreprinda o calatorie fabuloasa prin matematica si prin natura sau cultura, acolo unde la fiecare pas, de la atomi la arta, se intalnesc amprentele matematicii.

Clifford A. Pickover

Banda lui Mobius

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

CUM GÎNDEŞTE CREIERUL

Neuropsihologul William H.Calvin propune o perspectiva evolutionista asupra dezvoltarii inteligentei, invocand, alaturi de rezultate recente din neurostiinte, date ale antropologiei , biologiei, climatologiei si lingvisticii. Centrul de greutate al cartii se afla in cautarea acelor mecanisme cu autoorganizare care au permis desprinderea inteligentei umane de cea a primatelor, mecanisme capabile sa explice aparitia constiintei, dar si a subconstientului. Scrisa intr-un stil accesibil, facand apel la intuitie, lucrarea lui Calvin este o incercare incitanta de a defini inteligenta.

William H. Calvin

Cum gandeste creierul

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ECUAŢIA CARE N-A PUTUT FI REZOLVATĂ

Ce au in comun muzica lui Johann Sebastian Bach, fortele naturii, cubul Rubik si alegerea partenerului de viata? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii. Simetria este conceptul care face legatura intre stiinta si arta, intre fizica teoretica si intreaga lume, pe care o vedem zilnic in jurul nostru. Totusi, limbajul "simetriei" -- teoria grupurilor, in matematica -- se trage dintr-un loc in care nici nu ne-am fi gandit: din ecuatia care n-a putut fi rezolvata. 
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuatii algebrice tot mai dificile, pana cand au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica. Timp de cateva secole, ea a opus rezistenta oricarei incercari de a-i fi gasite solutiile. Dar, deodata, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent ca, in cazul ei, metodele obisnuite erau inaplicabile. Asa a fost deschisa usa catre teoria grupurilor. 
Povestea ecuatiei care n-a putut fi rezolvata este povestea celor doua genii, norvegianul Niels Henrik Abel si francezul Evariste Galois. Impresionanta datorita amanuntelor inedite din vietile lor si extrem de accesibila multumita explicatiilor clare ale autorului, cartea spune intreaga istorie a unei realizari epocale si anlizeaza toate implicatiile acesteia, facand un tablou complet al cailor pe care matematica reuseste sa influenteze si sa clarifice o mare varietate de alte discipline.

Mario Livio

Ecuatia care n-a putut fi rezolvata

Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

PARTEA ŞI ÎNTREGUL

Anii '20 ai secolului trecut au transformat radical fizica si cunoasterea in genere odata cu aparitia mecanicii cuantice. Concepte fundamentale, cu care stiinta si filozofia se obisnuisera de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite gratie curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrödinger, Paul Dirac) dominat de figura lui Niels Bohr. 
Partea si intregul nu e o simpla carte de memorii in care se aude numai vocea autorului. Ajuns la senectute, Werner Heisenberg foloseste arta dialogului pentru a-si povesti devenirea spirituala: convorbirile cu marii sai contemporani sunt substanta cartii. Savant, ganditor, iubitor al muzicii si al naturii, Heisenberg se afla in cautarea permanenta a plenitudinii, a ceea ce numeste "marile conexiuni" care pot face lumea inteligibila, dar mecanismul infernal al istoriei lasa omului un spatiu de actiune prea ingust. Heisenberg explica dureroasele alegeri pe care a trebuit sa le faca sub presiunea regimului nazist si reconstituie un timp in care stiinta si constiinta au fost atat de greu de impacat.

Werner Heisenberg

Partea si intregul

Discutii in jurul fizicii atomice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Babilonienii l-au inventat, grecii l-au interzis, hindusii l-au preamarit, iar Biserica s-a folosit de el pentru a scapa de eretici. Secole de-a randul, zero a avut o putere cu iz demonic, dar, o data supus, a devenit cel mai important instrument al matematicii. Charles Seife urmareste acest numar de la nasterea sa, ca un concept filozofic oriental, pana la lupta dusa pentru a fi acceptat in Europa si omagiile de care s-a bucurat in cele din urma, ca mister al gaurilor negre. Astazi, zero este cauza uneia dintre cele mai mari controverse stiintifice ale tuturor timpurilor, nascuta din dorinta de a fi formulata o teorie unificatoare, care sa explice orice fenomen din univers. Clara, instructiva, scrisa cu umor, cartea Zero. Biografia unei idei periculoase e un captivant fragment de istorie matematica, inca neincheiata, a celui mai neobisnuit numar din univers si a unuia dintre marile paradoxuri ale gandirii noastre.

Charles Seife

Zero

Biografia unei idei periculoase

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Stiinta nu cunoaste intrebare mai profunda, mai staruitoare si mai fascinanta decat cea legata de felul in care au aparut timpul, spatiul si materia.

John Barrow, unul dintre marii cosmologi ai zilelor noastre, ne calauzeste intr-o calatorie spre inceputul timpului, un univers in care temperaturile si densitatile erau atat de mari incat nu pot fi reconstituite in laborator. Alaturi de observatiile astronomice si sprijinindu-se pe ele, singura cale de abordare este cea a teoriilor speculative care fac apel deopotriva la rigoare matematica si fantezie. Suntem condusi, sub imboldul detectivistic al lui Sherlock Holmes, spre modelele big bang-ului si ale inflatiei, spre lumi cu mai multe dimensiuni si, in cele din urma, spre concluzia ca nu putem trai decat intr-un univers exact ca al nostru.

John D. Barrow

Originea universului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Daca Darwin ar mai fi in viata, cum ar arata o versiune actualizata a Originii speciilor, dupa remarcabilele progrese in genetica din ultimele decenii? Raspunsul la aceasta intrebare e dat, implicit, de cartea lui Ernst Mayr, considerat „un Darwin al secolului XX“, figura centrala a sintezei realizate intre evolutionism si genetica. In De la bacterii la om, Mayr explica, intr-un limbaj accesibil si limpede, mecanismele evolutiei lumii vii si problemele de fond cu care e confruntata azi biologia, iar in sectiunea finala ofera o imagine impresionanta asupra aparitiei omului si constiintei umane.

Ernst Mayr

De la bacterii la om

Evolutia lumii vii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ALBERT EINSTEIN ŞI FRONTIERELE FIZICII

La scoala, profesorii n-au fost impresionati de Einstein: era un copil visator care nu promitea nimic iesit din comun. Si totusi, in el s-a trezit uimirea fata de lumea din jur – iar de aici un fel aparte de a privi si intelege lucrurile la care altii, din comoditate, nu se mai gandesc. Aceasta e calea prin care a ajuns sa rastoarne tot ce stiau oamenii despre univers.
Marele merit al biografiei scrise de Jeremy Bernstein e ca ne aduce in intimitatea gandurilor lui Einstein, parcurge drumul urmat de ideile lui si, in acelasi timp, ne apropie de framantarile sale omenesti.

Jeremy Bernstein

Albert Einstein si frontierele fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

In 1992, satelitul COBE a trimis spre Pamant date legate de radiatia cosmica de fond, iar acestea au fost transformate in imagini ce au facut repede inconjurul lumii. Era cea mai veche marturie privind universul nostru, "semnatura lui Dumnezeu", care scotea in evidenta infime variatii ale densitatii materiei din universul timpuriu - germenii galaxiilor si stelelor, in ultima instanta semintele din care am aparut si noi. Aceasta descoperire, considerata una dintre cele mai mari din toate timpurile, venea sa certifice valabilitatea modelului big bang: universul nu e etern si imuabil, ci s-a nascut dintr-o explozie si se afla in expansiune.

In Big Bang, Simon Singh scrie istoria ideilor si modelelor pe care ni le-am faurit despre univers, de la desprinderea stiintei de religie si mit pana in prezentul cercetarilor prin sateliti. Copernic, Galilei, Einstein, Hubble, Gamow sau Hoyle sunt personajele unei povesti pasionante la care participam si cu mintea, si cu sufletul. Insa dincolo de povestire, admirabil construita, in cartea lui Singh gasim analiza fina a insasi conditiei cunoasterii stiintifice.

Simon Singh

Big Bang

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă