Devenită simbol al ştiinţei, mai mult, simbol al unei înţelepciuni care depăşeşte frontierele ştiinţei, ajungând la întrebările esenţiale despre ordinea universului şi rostul nostru pe pământ, figura lui Einstein continuă să exercite o fascinaţie fără egal, atât asupra oamenilor de ştiinţă, cât şi asupra profanilor, cuceriţi de clarviziunea, nonconformismul şi umorul său. Cum văd eu lumea reuneşte articole şi conferinţe ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmată în cercetările sale ştiinţifice, pentru personalitatea şi viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmărit să se apropie de publicul larg, fără a lăsa în umbră rigoarea fizicianului.
La un secol de la descoperirea teoriei relativităţii, problemele puse aici de Einstein sunt încă în actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care încearcă să ajungă la o teorie unificată, o teorie „a tot ce există“ – ideal căruia Einstein i-a închinat întreaga viaţă.

Albert Einstein

Cum văd eu lumea

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

SCURTA ISTORIE A TIMPULUI

Nici o carte de ştiinţă nu s-a bucurat vreodată de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestseller-uri din Sunday Times, mai mult decat orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista alte dimensiuni spatiale, care scapa perceptiei noastre? Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica fundamentala.

Stephen Hawking

Scurtă istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

„Am descoperit o demonstraţie cu adevărat minunată, dar nu am aici destul spaţiu pentru a o scrie.“ Acestea sunt cuvintele notate de ilustrul matematician Pierre de Fermat pe marginea unei pagini din ediţia Aritmeticii lui Diofant, în 1637. Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită simbol al misterului matematic. Eforturile lor au condus la deschiderea unor noi domenii de cercetare şi au făcut, în acelaşi timp, ca perspectiva dezlegării enigmei să devină un fel de Fata Morgana. În 1995, englezul Andrew Wiles reuşeşte ceea ce părea până atunci imposibil. Demonstraţia lui nu numai că rezolvă cea mai celebră problemă matematică, dar stabileşte legături adânci între domenii aparent îndepărtate ale matematicii.
Cartea lui Simon Singh e povestea minunată a căutării demonstraţiei teoremei lui Fermat, precum şi povestea dezvoltării matematicii înseşi, spusă pe înţelesul tuturor.

Simon Singh

Marea teoremă a lui Fermat

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă