SPAŢIU, TIMO, UNIVERS

In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspectiva clasica asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein, care descrie fenomene la scara astronomica (planete, sisteme solare si galaxii), si mecanica cuantica, explicand fenomenele de la scara microscopica (molecule, atomi, nuclee). Vreme indelungata, fundamentele insesi ale celor doua teorii pareau ireconciliabile, iar incercarile fizicienilor de a ajunge la o teorie care sa unifice gravitatia si mecanica cuantica, o teorie a "tot ce exista", nu au dus nicaieri. In ultimii ani insa, sansa unificarii pare sa surada fizicienilor, fiind creat un cadru matematic capabil sa reconcilieze gravitatia si mecanica cuantica. Lee Smolin, unul dintre pionierii domeniului, prezinta cu eleganta, simplitate si claritate conceptia actuala despre spatiu si timp. Cartea ne confrunta cu cele mai profunde si tulburatoare intrebari legate de natura universului, cum ar fi daca spatiul si timpul sunt continue sau discontinue, intrebari pe care nimeni, specialist sau nespecialist, nu se poate impiedica sa si le puna.

Lee Smolin

Spatiu, timp, univers

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Visul dintotdeauna al fizicienilor a fost găsirea unei teorii ultime care să explice toate fenomenele din univers într-un cadru unitar şi elegant. Până de curând însă, microcosmosul (descris de mecanica cuantică) şi macrocosmosul (descris de relativitatea generală) păreau imposibil de adus la un numitor comun. În ultimele decenii a apărut totuşi un candidat redutabil la titlul de teorie ultimă: teoria corzilor. Ea presupune o regândire radicală a noţiunilor de spaţiu, timp şi particulă, şi chiar a ideilor pe care se întemeiază cunoaşterea ştiinţifică.

Universul elegant e prima carte în limba română care oferă o prezentare sistematică, limpede şi intuitivă a teoriei corzilor. Brian Greene, el însuşi fizician de vârf cu contribuţii importante în domeniu, reuşeşte aici marea performanţă de a face accesibile publicului larg, fără nici o pregătire ştiinţifică, cercetări de ultimă oră şi idei pe cât de abstracte, pe atât de tulburătoare ce par să conducă spre teoria ultimă.
Nominalizată la premiul Pulitzer, Universul elegant este probabil cea mai citită carte de ştiinţă apărută în anii din urmă.

Brian Greene

Universul elegant

Supercorzi, dimensiuni ascunse şi căutarea teoriei ultime

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Ideea că universul e guvernat de numere a fascinat, începând cu Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filozofi sau teologi. Probabil că nici un numar nu ilustrează mai bine această idee şi nu a fost înconjurat de atâta faimă şi mister ca numărul phi, cunoscut şi sub numele de „secţiunea de aur“. Definit de Euclid cu mai bine de două mii de ani în urmă, phi (1,618...) pare implicat peste tot în natură: de la cochiliile melcilor şi dispunerea petalelor florilor, până la forma galaxiilor. Nici artele plastice sau muzica nu rămân în afara „razei de acţiune“ a uimitorului număr. S-au făcut nenumărate speculaţii despre prezenţa Secţiunii de aur în construcţia piramidelor sau a Partenonului, ori în picturile lui Leonardo da Vinci.
Mario Livio, astrofizician de marcă, ne invită la o călătorie captivantă în lumea matematicii şi fizicii, dar şi în cea a artei, arhitecturii sau biologiei, pentru a ne spune povestea unui număr despre s-a crezut că dezvăluie „mâna lui Dumnezeu“.

Mario Livio

Secţiunea de aur

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă