P. W. Atkins, profesor de chimie fizica la Universitatea Oxford, joaca rolul ghidului intr-o calatorie fantastica in Regatul Periodic al elementelor chimice. Prin imagini memorabile, analogii surprinzatoare si umor englezesc, domeniul chimiei, la prima vedere arid, capata viata. Geografia, istoria, legislatia si institutiile guvernamentale – toate acestea tinand de regatul tabelului periodic al elementelor, cu peste o suta de regiuni – explica pe intelesul tuturor alcatuirea noastra si a cosmosului.

Peter W. Atkins

Regatul periodic

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

O MAI SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI

"Nu ma asteptam ca Scurta istorie a timpului sa aiba atata succes -- avea sa marturiseasca Hawking. Ea a ramas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vandute carti din Sunday Times, adica mai mult decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare stiintifica destul de dificila." Intre timp, s-au vandut peste 10 milioane de exemplare. Notorietatea cartii se explica atat prin problemele pe care le ataca (nasterea universului, natura timpului si spatiului), cat si prin stilul direct si simplu care te face sa ajungi la punctele-cheie ae dezbaterilor actuale. Desi editorul il sfatuise sa nu introduca formule, fiecare formula injumatatind numarul cititorilor potentiali, Hawking si-a asumat riscul si a inserat celebra relatie a lui Einstein intre energie si masa E = mc2. In rest, totul e explicat doar prin cuvinte.

In prefata la Universul intr-o coaja de nuca, Stephen Hawking marturiseste ca a rezistat tentatiei (si presiunii din partea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurta istorie a timpului, fiind prins in cercetarile sale stiintifice. Cativa ani mai tarziu a revenit insa asupra hotararii, publicand O mai scurta istorie a timpului. Doua au fost motivele care l-au determinat sa reia tema: dorinta de a scrie o carte inca si mai accesibila publicului lar si nevoia de a include progresele inregistrate in cosmologie si in fizica fundamentala in cei aproape douazeci de ani scursi de la prima editie a Scurtei istorii a timpului -- progrese care in mare parte i se datoreaza lui Hawking insusi.

Leonard Mlodinow, Stephen Hawking

O mai scurta istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câştigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărţit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităţilor. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor – care până atunci se credea că ţine în întregime fie de destin, fie de hazard.

Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii – iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat.Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităţilor, care ne ajută să înţelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau şansa de a câştiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacităţii de a privi spre viitor.

Keith Devlin

Partida neterminată

Pascal, Fermat şi scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

SCURTA ISTORIE A TIMPULUI

Nici o carte de ştiinţă nu s-a bucurat vreodată de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestseller-uri din Sunday Times, mai mult decat orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista alte dimensiuni spatiale, care scapa perceptiei noastre? Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica fundamentala.

Stephen Hawking

Scurtă istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Infinitul e fără îndoială cea mai stranie idee pe care au avut-o vreodată oamenii. De unde provine şi ce ne spune ea despre univers? Poate infinitul exista în realitate? Poţi face un număr infinit de lucruri într-un timp finit? E oare universul infinit? Cum ar fi să trăim într-un univers în care nimic nu e original şi în care tot ce poate fi făcut e într-adevăr făcut şi refăcut la nesfârşit?
Acestea sunt câteva din întrebările spre care ne conduce ideea de infinit. De-a lungul istoriei, infinitul a fost un concept periculos – mulţi şi-au pierdut viaţa sau libertatea pentru că au vorbit despre el. Cartea infinitului ne introduce în lumea răspunsurilor stranii date de fizicieni, matematicieni, filozofi şi teologi în încercarea de a „domestici“ o noţiune ce ameninţă judecata noastră sănătoasă.

John D. Barrow

Cartea infinitului

Scurtă introducere în nemărginit, etern şi nesfârşit

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

La o primă vedere, multe dintre fenomenele naturii par să ţină de magie, iar culturile arhaice au creat mituri pentru a le explica. Egiptenii antici credeau că se face noapte pentru că zeiţa Nut înghite Soarele. Grecii puneau iarna pe seama dispariţiei Persefonei în lumea subterană a lui Hades. Pentru vikingi, curcubeul era puntea care îi lega pe zei de Pământ.
Richard Dawkins crede însă că adevărata magie este magia ştiinţei, care ajunge să explice aceste fenomene. Fiecare capitol al cărţii lămureşte câte o problemă: evoluţia şi diversitatea lumii vii, structura materiei, ciclurile diurn şi sezonier, alcătuirea şi istoria Soarelui, curcubeul, apariţia universului, posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete, cutremurele, rolul jucat de probabilităţi în lumea noastră.
Însoţită de desenele spectaculoase ale lui Dave McKean, Magia realităţii dezvăluie prin povestiri pasionante frumuseţea poetică a ştiinţei.

„În această carte vreau să vă arăt că, din perspectiva ştiinţei, lumea reală are propria sa magie, pe care o numesc poetică: o frumuseţe copleşitoare, a cărei magie sporeşte tocmai pentru că e reală, iar noi putem înţelege cum funcţionează. În faţa adevăratei frumuseţi şi magii a lumii reale, vrăjile supranaturale şi scamatoriile par ieftine şi stridente. Magia realităţii nu e nici supranaturală, nici scamatorie, ci pur şi simplu minunată. Minunată şi reală. Minunată pentru că este reală.“ (Richard DAWKINS)

 

Richard Dawkins

Magia realităţii

De unde ştim care este de fapt adevărul

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

SMEU,GRIGORE ISTORIA ESTETICII ROMÂNEŞTI VOL.I

Lucrarea de faţă dezvălue evoluţiile esteticii romăneşti în contextul evoluţiei esteticii europene. Reflectarea  contribuţiilor esteticii naţionale în orientare europeană se realizează prin faptul că  străinii au ştiut să recepteze, aprecieze adevăratele  valori estetice.Fiind vorba de o materie întinsă pe câteva secole, lucrarea a fost împărţită în două volume:primul de la început( de la cronicari) până la sf. celui de al doilea deceniu al secolului  al XX-lea, cel de al doilea volum, din anii douăzeci, sec.XX până astăzi.   

Gr. Smeu comentează unele din contribuţiile acestora, „spectacolul înfloririi şi promovării esteticului în creaţia artistică” fiind cu mai mulţi paşi înaintea emancipării teoriei estetice. Partea a IX-a se ocupă de Evoluţia conceptualizărilor estetice în tranziţia postdecembristă. S-a remarcat, în primii ani, un „asalt” furibund asupra esteticului, proclamându-se „inevitabila dispariţie a esteticului”, ba chiar „moartea” lui!

„Nostalgia esteticului” de care face vorbire Nicolae Manolescu în „postfaţa” la Istoria critică a literaturii române (2008) este o dureroasă constatare în contextul libertăţii de exprimare, în care nu numa în care nu numai „cultura”, dar şi spiritul român s-a… urâţit.

Mai multe informaţii, acesati.

Smeu, Grigore
   Istoria esteticii româneşti /Gigore Smeu.-Bucureşti:Editura Academiei Române, 2008
 ISBN 978-973-27-1625-0

COŞERIU EUGENIU ISTORIA FILOZOFIEI LIMBAJULUI

Aş ţine să remarc mai întâi faptul că, în uriaşul său efort de cuprindere şi înţelegere genuină a gândirii înaintaşilor, de la Platon şi Aristotel până la Sf. Augustin, autorii de „gramatici speculative“ din epoca Scolasticii, Leibniz, Vico sau Rousseau, Coşeriu îi lasă pe autori, textele şi ideile lor să vorbească de la sine, respectând cu stricteţe unul dintre principiile pe care le fixase el însuşi lingvisticii ca ştiinţă a culturii, şi anume principiul obiectivităţii. „A spune lucrurile aşa cum sunt“ a însemnat pentru Coşeriu cu totul altceva decât o „înhămare a istoriei la un mic caz particular“, procedură practicată, observă Jürgen Trabant, de Chomsky, în încercarea sa de a regăsi à rebours propriile idei în operele înaintaşilor şi de a-şi justifica astfel propriile teorii. Lectura coşeriană a marilor texte de „filozofie a limbajului“ este obiectivă, în măsura în care, dacă marile teme ale propriei sale gândiri (caracterul „energetic“ şi creativ al limbajului, tripla ipostaziere a limbajului între universal–istoric–individual, semanticitatea, alteritatea şi dialogicitatea constitutive a limbajului) sunt identificate şi urmărite la înaintaşi, acest fapt nu presupune niciodată o manipulare a textelor aşa încât acestea să spună, prin extrapolare, ceea ce ar dori interpretul lor să spună, spre consolidarea propriilor teze. Aş spune că, dimpotrivă, un fel de obstinaţie a obiectivităţii la autorul nostru îl conduce pe cititorul avizat spre convingerea că doctrina lingvistică coşeriană, legitimă în sine prin raţionalitatea ei şi prin logica ei internă, îşi dezvăluie, prin mărturia creatorului ei, fundamentele, adânc înfipte în cea mai bună tradiţie a gândirii europene.

Coşeriu, Eugeniu Istoria filozofiei limbajului: de la începuturi până la Rousseau.-Bucureşti:Humanitas, 2011

ISBN 978-973-50-2961-6

CUTURĂ,POLITICĂ ŞI SOCIETATE ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL

Plecând de la intenţia de a marca împlinirea a 130 de ani de la proclamarea Regatului, acest simpozion cuprins în acest volum elucidează  momente de reflecţie şi contribuţii argumentate consacrate unei etape fundamentale în istoria modernă a României, cum a fost cea a domniei lui CarolI, analiza documentară a rolulul instituţiei monarhice in dezvoltarea statului şi a societăţii româneşi.

Cartea este destinată cunoscătorilor şi pasionaţilor de istorie

Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I:130 de ani de la proclamarea Regatului României/coord.:Gheorghe Cliveti, Adrian Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor.-Iaşi:Casa Editorială Demiurg,2011

ISBN 978-973-152-224-1 

STĂPÂNUL SECRETELOR - CEAUŞESCU versus MACHIAVELLI

Ştefan Andrei politician de valoare, unul dintre cei mai înzestraţi  şi intelegenţi demnitari ai perioadei, care a trăit-o. Din 1968 şi până la căderea regimului comunist a făcut parte din Comitetul Central al Partidului Comunist. Un vice-ministru al Guvernului (1987-1989 ),  care a ştiut să ţină cu stricteţe  politica externă a României în condiţiile destul de complicate pentru  politica ţării, în perioada, când existau  multe probleme de rezolvat, a dirijat Comerţul Exterior şi plata integrală a datoriei externe.

Este o persoană remarcabilă, un politician de o mare fineţe  cu o vastă cultură politică. Unul dintre personalităţile extrem de importante  ale diplomaţiei naţionale şi internaţionale. Are o valoare deosebită   prin aceea, că a  avut puterea de a se singulariza de la acel  sistem, care exista şi  şi-a îndeplinit misiunea cu fidelitate.

În volumul „Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli”, Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea", eşită de sub tipar, fostul şef al diplomaţiei româneşti luminează multe zone obscure ale relaţiilor de la „Curtea Ceauşeştilor".

Prezentare de carte: Andrei, Ştefan. I se spunea Machiavelli / Ştefan Andrei în dialog cu Lavinea Betea. - Bucureşti: Adevărul Holding, 2011. - 511 p. - ISBN 978-606-644-006-6.