Ce procese au loc in mintea noastra? Dar in „mintile“ animalelor? La urma urmelor, ce deosebeste mintea omului de cea a unui animal evoluat? Ce rol are limbajul? Cum a aparut constiinta? Acestea sunt intrebarile pe care le pune Daniel C. Dennett, specialist in stiintele cognitive. Raspunsurile sale fac apel la paradigme mai vechi sau mai noi ale filozofiei, dar si la descoperiri recente din domeniul neurobiologiei sau al inteligentei artificiale.

Daniel C. Dennett

Tipuri mentale

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

CÂTE CEVA DESPRE KANT

Immanuel Kant este intemeietorul filozofiei clasice germane si unul dintre cei mai mari ginditori ai epocii moderne. Cartea de fata se axeaza pe cele trei Critici ale sale - Critica ratiunii pure, Critica ratiunii practice si Critica facultatii de judecare, oferind si o descriere succinta, insa emblematica a personalitatii sale. Sint prezentate principalele concepte ale filozofiei lui Kant, felul in care acestea au influentat intreaga dezvoltare ulterioara a teoriei cunoaşterii, ideea independentei moralei fata de religie, ca si principiile esteticii sale filozofice, dezvoltate in cultura moderna si postmoderna. Opera lui Kant a reprezentat obiectul unor influente controverse si un punct principal de raportare in dezbaterea filozofica ce i-a urmat. In finalul acestei lucrari, este redata reflectarea ideilor kantiene in opera unor mari ginditori, de la Hegel si Nietzsche pina la Heidegger, Derrida sau Lyotard. Dincolo de idealismul sau transcendental, Kant este un romantic, devotat puterii sublimului de a transforma experienta. Christopher Want este istoric al artei si filozofiei. Preda Teoria si critica artei la Kent Institute of Art and Design si Teorie critica la Goldsmith`s College. A publicat foarte mult in domeniul artei si filozofiei romantice si postmoderne. Andrzej Klimowski este un  premiat desenator si ilustrator, autorul romanului ilustrat The Depository si conferenţiar la Royal College of Art. Mai semneaza grafica la volumele despre Picasso si Walter Benjamin din aceasta serie.

Cate ceva despre Kant: Christopher Want, Andrzej Klimowski .- Curtea Veche Publishing, 2004.-176 p.

COŞERIU EUGENIU ISTORIA FILOZOFIEI LIMBAJULUI

Aş ţine să remarc mai întâi faptul că, în uriaşul său efort de cuprindere şi înţelegere genuină a gândirii înaintaşilor, de la Platon şi Aristotel până la Sf. Augustin, autorii de „gramatici speculative“ din epoca Scolasticii, Leibniz, Vico sau Rousseau, Coşeriu îi lasă pe autori, textele şi ideile lor să vorbească de la sine, respectând cu stricteţe unul dintre principiile pe care le fixase el însuşi lingvisticii ca ştiinţă a culturii, şi anume principiul obiectivităţii. „A spune lucrurile aşa cum sunt“ a însemnat pentru Coşeriu cu totul altceva decât o „înhămare a istoriei la un mic caz particular“, procedură practicată, observă Jürgen Trabant, de Chomsky, în încercarea sa de a regăsi à rebours propriile idei în operele înaintaşilor şi de a-şi justifica astfel propriile teorii. Lectura coşeriană a marilor texte de „filozofie a limbajului“ este obiectivă, în măsura în care, dacă marile teme ale propriei sale gândiri (caracterul „energetic“ şi creativ al limbajului, tripla ipostaziere a limbajului între universal–istoric–individual, semanticitatea, alteritatea şi dialogicitatea constitutive a limbajului) sunt identificate şi urmărite la înaintaşi, acest fapt nu presupune niciodată o manipulare a textelor aşa încât acestea să spună, prin extrapolare, ceea ce ar dori interpretul lor să spună, spre consolidarea propriilor teze. Aş spune că, dimpotrivă, un fel de obstinaţie a obiectivităţii la autorul nostru îl conduce pe cititorul avizat spre convingerea că doctrina lingvistică coşeriană, legitimă în sine prin raţionalitatea ei şi prin logica ei internă, îşi dezvăluie, prin mărturia creatorului ei, fundamentele, adânc înfipte în cea mai bună tradiţie a gândirii europene.

Coşeriu, Eugeniu Istoria filozofiei limbajului: de la începuturi până la Rousseau.-Bucureşti:Humanitas, 2011

ISBN 978-973-50-2961-6