DE CE E SEXUL O PLĂCERE?

In comparatie cu obiceiurile sexuale ale celorlalte animale, cele ale oamenilor par bizare: suntem singura specie care isi duce viata sexuala departe de privirile indiscrete ale semenilor; mai mult, oamenii fac dragoste oricand, reproducerea nefiind singura ratiune a sexului. Cartea lui Jared Diamond demonstreaza rolul crucial al sexului, alaturi de cucerirea pozitiei bipede si de cresterea dimensiunilor creierului, in conturarea trasaturilor omului. 
Biolog, fiziolog, biogeograf, preocupat si de lingvistica, istorie sau de stiintele sociale, Jared Diamond este una dintre cele mai complexe figuri ale stiintei contemporane. In afara de cariera academica – este profesor la UCLA –, Jared Diamond este si autor a numeroase carti adresate publicului larg. In 1998 a primit Premiul Pulitzer pentru Guns, Steel, and Germs.

Jared Diamond

De ce e sexul o placere?

Evolutia sexualitatii umane

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ALBERT EINSTEIN ŞI FRONTIERELE FIZICII

La scoala, profesorii n-au fost impresionati de Einstein: era un copil visator care nu promitea nimic iesit din comun. Si totusi, in el s-a trezit uimirea fata de lumea din jur – iar de aici un fel aparte de a privi si intelege lucrurile la care altii, din comoditate, nu se mai gandesc. Aceasta e calea prin care a ajuns sa rastoarne tot ce stiau oamenii despre univers.
Marele merit al biografiei scrise de Jeremy Bernstein e ca ne aduce in intimitatea gandurilor lui Einstein, parcurge drumul urmat de ideile lui si, in acelasi timp, ne apropie de framantarile sale omenesti.

Jeremy Bernstein

Albert Einstein si frontierele fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câştigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărţit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităţilor. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor – care până atunci se credea că ţine în întregime fie de destin, fie de hazard.

Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii – iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat.Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităţilor, care ne ajută să înţelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau şansa de a câştiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacităţii de a privi spre viitor.

Keith Devlin

Partida neterminată

Pascal, Fermat şi scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

MOLECULA MOARLĂ

Având o formaţie de economist, dar şi studii de neurologie, Paul Zak este acela care a descoperit legătura dintre eliberarea unei molecule – oxitocina – şi comportamentul empatic, pe care se bazează încrederea între oameni şi, în ultimă instanţă, prosperitatea unei societăţi. Poate că sună simplist, dar aceasta e concluzia unui spectaculos şir de experimente în care Zak a testat pornirea subiecţilor de a se încrede în semeni. Molecula morală e povestea pasionantă a descoperirilor lui Zak şi, în acelaşi timp, o construcţie teoretică seducătoare, în care se întâlnesc biochimia şi ştiinţele despre om, societate şi economie.

Paul J. Zak

Molecula morală

Sursa iubirii şi a prosperităţii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Infinitul e fără îndoială cea mai stranie idee pe care au avut-o vreodată oamenii. De unde provine şi ce ne spune ea despre univers? Poate infinitul exista în realitate? Poţi face un număr infinit de lucruri într-un timp finit? E oare universul infinit? Cum ar fi să trăim într-un univers în care nimic nu e original şi în care tot ce poate fi făcut e într-adevăr făcut şi refăcut la nesfârşit?
Acestea sunt câteva din întrebările spre care ne conduce ideea de infinit. De-a lungul istoriei, infinitul a fost un concept periculos – mulţi şi-au pierdut viaţa sau libertatea pentru că au vorbit despre el. Cartea infinitului ne introduce în lumea răspunsurilor stranii date de fizicieni, matematicieni, filozofi şi teologi în încercarea de a „domestici“ o noţiune ce ameninţă judecata noastră sănătoasă.

John D. Barrow

Cartea infinitului

Scurtă introducere în nemărginit, etern şi nesfârşit

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă