ECUAŢIA CARE N-A PUTUT FI REZOLVATĂ

Ce au in comun muzica lui Johann Sebastian Bach, fortele naturii, cubul Rubik si alegerea partenerului de viata? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii. Simetria este conceptul care face legatura intre stiinta si arta, intre fizica teoretica si intreaga lume, pe care o vedem zilnic in jurul nostru. Totusi, limbajul "simetriei" -- teoria grupurilor, in matematica -- se trage dintr-un loc in care nici nu ne-am fi gandit: din ecuatia care n-a putut fi rezolvata. 
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuatii algebrice tot mai dificile, pana cand au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica. Timp de cateva secole, ea a opus rezistenta oricarei incercari de a-i fi gasite solutiile. Dar, deodata, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent ca, in cazul ei, metodele obisnuite erau inaplicabile. Asa a fost deschisa usa catre teoria grupurilor. 
Povestea ecuatiei care n-a putut fi rezolvata este povestea celor doua genii, norvegianul Niels Henrik Abel si francezul Evariste Galois. Impresionanta datorita amanuntelor inedite din vietile lor si extrem de accesibila multumita explicatiilor clare ale autorului, cartea spune intreaga istorie a unei realizari epocale si anlizeaza toate implicatiile acesteia, facand un tablou complet al cailor pe care matematica reuseste sa influenteze si sa clarifice o mare varietate de alte discipline.

Mario Livio

Ecuatia care n-a putut fi rezolvata

Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Babilonienii l-au inventat, grecii l-au interzis, hindusii l-au preamarit, iar Biserica s-a folosit de el pentru a scapa de eretici. Secole de-a randul, zero a avut o putere cu iz demonic, dar, o data supus, a devenit cel mai important instrument al matematicii. Charles Seife urmareste acest numar de la nasterea sa, ca un concept filozofic oriental, pana la lupta dusa pentru a fi acceptat in Europa si omagiile de care s-a bucurat in cele din urma, ca mister al gaurilor negre. Astazi, zero este cauza uneia dintre cele mai mari controverse stiintifice ale tuturor timpurilor, nascuta din dorinta de a fi formulata o teorie unificatoare, care sa explice orice fenomen din univers. Clara, instructiva, scrisa cu umor, cartea Zero. Biografia unei idei periculoase e un captivant fragment de istorie matematica, inca neincheiata, a celui mai neobisnuit numar din univers si a unuia dintre marile paradoxuri ale gandirii noastre.

Charles Seife

Zero

Biografia unei idei periculoase

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câştigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărţit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităţilor. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor – care până atunci se credea că ţine în întregime fie de destin, fie de hazard.

Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii – iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat.Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităţilor, care ne ajută să înţelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau şansa de a câştiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacităţii de a privi spre viitor.

Keith Devlin

Partida neterminată

Pascal, Fermat şi scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

De ce multe flori au cinci sau opt petale, dar foarte puţine şase sau şapte? De ce fulgii de zăpadă au o simetrie hexagonală? De ce tigrii au dungi, dar leoparzii pete? Formele şi frumuseţile lumii naturale i-au inspirat mereu deopotrivă pe artişti şi pe savanţi. Viziunea despre locul nostru în univers reflectă înţelegerea la care am ajuns privind formele şi structurile din natură. Intelectul uman şi cultura au inventat un sistem de raţionamente care ne permite să recunoaştem, să clasificăm şi să folosim formele: matematica. Numerele naturii vă înzestrează cu ochii matematicianului. După această călătorie prin matematică veţi privi altfel lumea.

„Eu văd acest proiect ca pe un năvod aruncat peste lume. Recolta va fi următoarea generaţie de gânditori şi oameni de ştiinţă ai planetei noastre.“ (Daniel C.Dennett)

Ian Stewart

Numerele naturii

Ireala realitate a imaginaţiei matematice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

LIVIO MARIO ESTE DUMNEZEU MATEMATICIAN

Începând cu Antichitatea greacă, cunoaşterea lumii s-a legat intim de numere şi de forme geometrice. Mai mult, cu timpul, gradul de dezvoltare a unei discipline ştiinţifice a fost echivalat cu nivelul ei de matematizare, iar un criteriu esenţial pentru valabilitatea unei teorii a devenit frumuseţea ei matematică. Cu alte cuvinte, în chip inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înţelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esenţă, de natură matematică?Acestea sunt problemele pe care le atacă astrofizicianul Mario Livio, unul dintre autorii consacraţi ai literaturii ştiinţifice adresate publicului larg. Este Dumnezeu Mario Livio

Este Dumnezeu matematician?matematician? ne poartă prin istorie, matematică, ştiinţă, logică şi filozofie pentru a descrie tabloul celei mai tulburătoare întrebări pe care şi-o poate pune cercetătorul naturii.

Livio, Mario 

Este Dumnezeu matematician?.- Editura: Humanitas.-332 p.