Pentru viitorul foarte îndepărtat al universului se întrevăd două scenarii: diluarea într-o infinită beznă pustie şi implozia catastrofală, inversul big bang-ului din care s-a născut totul. Vom pieri deci - nu noi, fireşte, ci urmaşii noştri care vor avea probabil puţine trăsături umane - fie prin îngheţ, fie prin ardere. La prima vedere am fi tentaţi să spunem că universul e condamnat, iar odată cu el toate fiinţele. Această concluzie sumbră îşi găseşte în cartea lui Paul Davies un spectru larg de alternative şi nuanţări: poate că, deşi trăim într-o lume limitată în spaţiu şi timp, vom dăinui şi vom gândi nelimitat; poate că vom rezista la nesfârşit îngheţului hibernând tot mai mult; sau poate că universul însuşi nu e decât o parte dintr-o entitate mult mai vastă, iar urmaşii noştri vor putea crea alte universuri în care să evadeze. Oricum, nu e exclus ca, peste mii de miliarde de ani, soarta universului să depindă de fiinţele inteligente care îl vor popula. Departe de a dori să impună un final fericit, în Ultimele trei minute Paul Davies scrie povestea stranie şi tulburătoare a celui mai îndepărtat viitor imaginabil.
Se afișează postările cu eticheta viitor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viitor. Afișați toate postările
vineri, 18 iulie 2014
ULTIMILE TREI MINUTE
Pentru viitorul foarte îndepărtat al universului se întrevăd două scenarii: diluarea într-o infinită beznă pustie şi implozia catastrofală, inversul big bang-ului din care s-a născut totul. Vom pieri deci - nu noi, fireşte, ci urmaşii noştri care vor avea probabil puţine trăsături umane - fie prin îngheţ, fie prin ardere. La prima vedere am fi tentaţi să spunem că universul e condamnat, iar odată cu el toate fiinţele. Această concluzie sumbră îşi găseşte în cartea lui Paul Davies un spectru larg de alternative şi nuanţări: poate că, deşi trăim într-o lume limitată în spaţiu şi timp, vom dăinui şi vom gândi nelimitat; poate că vom rezista la nesfârşit îngheţului hibernând tot mai mult; sau poate că universul însuşi nu e decât o parte dintr-o entitate mult mai vastă, iar urmaşii noştri vor putea crea alte universuri în care să evadeze. Oricum, nu e exclus ca, peste mii de miliarde de ani, soarta universului să depindă de fiinţele inteligente care îl vor popula. Departe de a dori să impună un final fericit, în Ultimele trei minute Paul Davies scrie povestea stranie şi tulburătoare a celui mai îndepărtat viitor imaginabil.
PARTIDA NETERMINATĂ
Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câştigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărţit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităţilor. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor – care până atunci se credea că ţine în întregime fie de destin, fie de hazard.
Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii – iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat.Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităţilor, care ne ajută să înţelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau şansa de a câştiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacităţii de a privi spre viitor.
Keith Devlin
Partida neterminată
Pascal, Fermat şi scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă
marți, 28 mai 2013
LECTURA ŞI BIBLIOTECA PUBLICĂ LA CLUJ
Biblioteca publică clujană în organizarea ei a împlinit o jumătate de secol de existenţă deacea , viitorul nu este posibil fără o evaluare a trecutului. Să descrii viaţa unei biblioteci publice tradiţionale, pe deoparte ar prezenta interes de a conserva această bogăţie pe cale de dispariţie, pe de altă parte acela de manifest al lecturii ca dimensiune umană.
Volumul de faţă este organizat în trei mari secţiuni.Prima reconstitue începutul lecturii clujene, plasându-l în panorama vieţii culturale a Transilvaniei, perioada interbelică. Autorul pune accente destul de necesare pentru înţelegerea exactă a drumului dramatic al cărţii româneşti spre cititorii ardeleni. Ce-a de a doua parte, reface istoria postbelică a bibliotecii publice, descriind succesele reale şi descriind laturile pozitive ale unei politici culturale falimentare. Cea de a treia parte, acoperă deceniul cel mai dinamic şi spectaculos din viaţa Bibliotecii Judeţene, după Revoluţie, când s-a reuşit valorificarea părţilor bune ale unei moşteniri încărcate şi realizarea unor paşi importanţi, către biblioteca viitorului.Traian Brad, fiind mereu în primele rânduri ale mişcării bibliotecare româneşti dispune de toate informaţiile despre situaţia bibliotecilor din ţară, le compară cu cele occidentale şi poate comenta perspectivele lecturii publice în România. Anexele bogate, ilustraţiile,micul dicţionar de bibliologi clujeni, completează lucrarea, fiind un document indespensabil la orice cercetare pe această temă.
Prezentare de carte:
Brad, Traian. Lectura şi biblioteca publică la Cluj Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.-400p.
ISBN 973-686-229-1
Abonați-vă la:
Postări (Atom)