Stiinta nu cunoaste intrebare mai profunda, mai staruitoare si mai fascinanta decat cea legata de felul in care au aparut timpul, spatiul si materia.

John Barrow, unul dintre marii cosmologi ai zilelor noastre, ne calauzeste intr-o calatorie spre inceputul timpului, un univers in care temperaturile si densitatile erau atat de mari incat nu pot fi reconstituite in laborator. Alaturi de observatiile astronomice si sprijinindu-se pe ele, singura cale de abordare este cea a teoriilor speculative care fac apel deopotriva la rigoare matematica si fantezie. Suntem condusi, sub imboldul detectivistic al lui Sherlock Holmes, spre modelele big bang-ului si ale inflatiei, spre lumi cu mai multe dimensiuni si, in cele din urma, spre concluzia ca nu putem trai decat intr-un univers exact ca al nostru.

John D. Barrow

Originea universului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Daca Darwin ar mai fi in viata, cum ar arata o versiune actualizata a Originii speciilor, dupa remarcabilele progrese in genetica din ultimele decenii? Raspunsul la aceasta intrebare e dat, implicit, de cartea lui Ernst Mayr, considerat „un Darwin al secolului XX“, figura centrala a sintezei realizate intre evolutionism si genetica. In De la bacterii la om, Mayr explica, intr-un limbaj accesibil si limpede, mecanismele evolutiei lumii vii si problemele de fond cu care e confruntata azi biologia, iar in sectiunea finala ofera o imagine impresionanta asupra aparitiei omului si constiintei umane.

Ernst Mayr

De la bacterii la om

Evolutia lumii vii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ALBERT EINSTEIN ŞI FRONTIERELE FIZICII

La scoala, profesorii n-au fost impresionati de Einstein: era un copil visator care nu promitea nimic iesit din comun. Si totusi, in el s-a trezit uimirea fata de lumea din jur – iar de aici un fel aparte de a privi si intelege lucrurile la care altii, din comoditate, nu se mai gandesc. Aceasta e calea prin care a ajuns sa rastoarne tot ce stiau oamenii despre univers.
Marele merit al biografiei scrise de Jeremy Bernstein e ca ne aduce in intimitatea gandurilor lui Einstein, parcurge drumul urmat de ideile lui si, in acelasi timp, ne apropie de framantarile sale omenesti.

Jeremy Bernstein

Albert Einstein si frontierele fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

CUVINTE MEMORABILE

„Cum se face ca nimeni nu ma intelege, dar toata lumea ma iubeste?“ se intreba Einstein intr-un interviu din 1944. Teoria relativitatii i-a adus o faima pe care nici un savant n-a dobandit-o vreodata: a devenit simbolul stiintei si al intelepciunii. O intelepciune nonconformista si plina de umor, odata ce poza in care scoate limba continua sa faca, de aproape un secol, inconjurul lumii. O intelepciune autoironica, asa cum o dovedesc cuvintele rostite de Einstein in 1922, la Sorbona: „Daca teoria mea se va dovedi corecta, Germania va sustine ca sunt german, iar Franta ma va declara cetatean al lumii. Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt german, iar Germania ma va declara evreu.“

Dupa ce a studiat vreme de douazeci de ani manuscrisele lui Einstein, Alice Calaprice a adunat aceste vorbe memorabile, impreuna cu fragmente din scrisori si documente recent descoperite, alcatuind o antologie care da imaginea vie si complexa a savantului. Einstein vorbeste aici despre sine si despre familie, despre moarte, educatie, omenire, viata, Dumnezeu, muzica, razboi, astrologie, creativitate, patriotism, farfurii zburatoare, intuitie, psihanaliza, femei, stiinta si constiinta, dragoste, inteligenta...

Albert Einstein

Cuvinte memorabile (culese si adnotate de Alice Calaprice)

Humanitas / Colectia: Ştiinţă

„Lucrul cel mai uimitor despre univers este că poate fi cunoscut“, spunea Einstein la începutul secolului XX, iar de atunci oamenii de ştiinţă s-au apropiat tot mai mult de înţelegerea tuturor fenomenelor fizice pornind de la un număr mic de principii fundamentale. Cercetările lor par să conveargă spre o teorie finală, un cadru unic care să descrie particulele şi interacţiile din natură, punctul terminus al explicaţiilor generate de stăruitoarea întrebare „de ce?". De un secol, eforturile fizicienilor au fost călăuzite în bună parte de judecăţi estetice: o teorie profundă trebuie să aibă acea frumuseţe greu de definit, dar uşor de recunoscut, care o face să corespundă realităţii. În ultimele trei decenii însă, în ciuda marii ingeniozităţi a teoreticienilor, cunoaşterea a bătut pasul pe loc - nu am avut la dispoziţie un accelerator de particule suficient de puternic pentru a atinge acele energii la care experimentele să poată decide între diferitele variante ale teoreticienilor.
Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel, unul dintre cei mai mari savanţi ai timpului nostru, anticipează în Visul unei teorii finale forma pe care această explicaţie ultimă a naturii ar putea s-o ia, pornind de la drumul parcurs până acum de cunoaştere. Scrisă pe înţelesul publicului larg, cartea încearcă să definească însăşi ideea de teorie finală şi sensul inevitabilei întrebări „de ce?“.

Alte cărţi de ştiinţă la Humanitas:
Werner Heisenberg, Partea şi întregul
Brian Greene, Universul elegant
John Barrow, Cartea infinitului
Simon Singh, Big bang
Jeremy Bernstein, Albert Einstein şi frontierele fizicii
Paul Davies, Ultimele trei minute

Steven Weinberg

Visul unei teorii finale

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Cartea pe care ar fi scris-o Darwin dacă ar fi trăit în zilele noastre
"Richard Dawkins a adus evoluţia la zi." (The Times)

După 150 de ani, teoria evoluţiei prin selecţie naturală continuă să lase iluzia că e uşor de înţeles – şi în genere e greşit înţeleasă, ba chiar e încă respinsă de un număr surprinzător de mare de oameni, în ciuda dovezilor zdrobitoare în favoarea ei care s-au adunat de la Darwin încoace. În Ceasornicarul orb Richard Dawkins îşi asumă sarcina de a explica în detaliu pentru publicul larg tot ce pare la prima vedere imposibil de explicat pe cale naturală: apariţia primelor forme de viaţă pe Pământ, dezvoltarea organelor complexe cum sunt ochii sau aripile, aşa-zisele "verigi lipsă“ despre care vorbesc paleontologii, precum şi numeroase aspecte stranii ale lumii vii. Cheia explicaţiilor lui Dawkins e înţelegerea corectă a caracterului treptat, pas cu pas, al evoluţiei şi a raportului dintre întâmplare (mutaţia genetică) şi determinism (selecţia naturală). Ceasornicarul orb e o demonstraţie de forţă intelectuală care îşi are locul, alături de Originea speciilor, între marile cărţi de biologie.

Richard Dawkins

Ceasornicarul orb

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Totul a început, pe vremea babilonienilor, cu o problemă care azi pare banală pentru orice elev de şcoală: rezolvarea ecuaţiei de gradul doi. Cum însă dezvoltarea matematicii urmează căi nebănuite, încercarea de a rezolva prin radicali ecuaţia de gradul cinci a condus în secolul XIX la apariţia unei întregi noi ramuri care descrie simetria – teoria grupurilor. S-a dovedit apoi că abstracţiunile matematicienilor nu numai că sunt utile fizicienilor, dar că ele stau la baza înţelegerii naturii. Cu alte cuvinte, că structura cea mai profundă a universului nostru e simetrică.

Celebrul matematician englez Ian Stewart (autor al cărţii Numerele naturii, apărută la Humanitas) spune povestea descoperirii simetriei şi a legăturii adânci dintre matematică şi fizică. Personajele lui nu sunt savanţi imateriali, ci oameni în carne şi oase care suferă drame, se luptă în duel sau cad în patima beţiei ori a jocurilor de noroc. În De ce frumuseţea este adevărul ideile cele mai abstracte se întâlnesc cu viaţa cea mai tumultoasă, iar rezultatul e un pasionant roman al matematicii.

Ian Stewart

De ce frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

„Am descoperit o demonstraţie cu adevărat minunată, dar nu am aici destul spaţiu pentru a o scrie.“ Acestea sunt cuvintele notate de ilustrul matematician Pierre de Fermat pe marginea unei pagini din ediţia Aritmeticii lui Diofant, în 1637. Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită simbol al misterului matematic. Eforturile lor au condus la deschiderea unor noi domenii de cercetare şi au făcut, în acelaşi timp, ca perspectiva dezlegării enigmei să devină un fel de Fata Morgana. În 1995, englezul Andrew Wiles reuşeşte ceea ce părea până atunci imposibil. Demonstraţia lui nu numai că rezolvă cea mai celebră problemă matematică, dar stabileşte legături adânci între domenii aparent îndepărtate ale matematicii.
Cartea lui Simon Singh e povestea minunată a căutării demonstraţiei teoremei lui Fermat, precum şi povestea dezvoltării matematicii înseşi, spusă pe înţelesul tuturor.

Simon Singh

Marea teoremă a lui Fermat

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Începând cu Antichitatea greacă, cunoaşterea lumii s-a legat intim de numere şi de forme geometrice. Mai mult, cu timpul, gradul de dezvoltare a unei discipline ştiinţifice a fost echivalat cu nivelul ei de matematizare, iar un criteriu esenţial pentru valabilitatea unei teorii a devenit frumuseţea ei matematică. Cu alte cuvinte, în chip inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înţelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esenţă, de natură matematică?
Acestea sunt problemele pe care le atacă astrofizicianul Mario Livio, unul dintre autorii consacraţi ai literaturii ştiinţifice adresate publicului larg. Este Dumnezeu matematician? ne poartă prin istorie, matematică, ştiinţă, logică şi filozofie pentru a descrie tabloul celei mai tulburătoare întrebări pe care şi-o poate pune cercetătorul naturii.

Mario Livio

Este Dumnezeu matematician?

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

LIVIO MARIO ESTE DUMNEZEU MATEMATICIAN

Începând cu Antichitatea greacă, cunoaşterea lumii s-a legat intim de numere şi de forme geometrice. Mai mult, cu timpul, gradul de dezvoltare a unei discipline ştiinţifice a fost echivalat cu nivelul ei de matematizare, iar un criteriu esenţial pentru valabilitatea unei teorii a devenit frumuseţea ei matematică. Cu alte cuvinte, în chip inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înţelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esenţă, de natură matematică?Acestea sunt problemele pe care le atacă astrofizicianul Mario Livio, unul dintre autorii consacraţi ai literaturii ştiinţifice adresate publicului larg. Este Dumnezeu Mario Livio

Este Dumnezeu matematician?matematician? ne poartă prin istorie, matematică, ştiinţă, logică şi filozofie pentru a descrie tabloul celei mai tulburătoare întrebări pe care şi-o poate pune cercetătorul naturii.

Livio, Mario 

Este Dumnezeu matematician?.- Editura: Humanitas.-332 p.

LAWRENCE M. KRAUSS OMUL CUANTIC

Richard Feynman a fost figura cea mai pregnantă a fizicii din a doua jumătate a secolului XX; a devenit un simbol al ştiinţei, aşa cum fusese Einstein la începutul secolului. Celebritatea lui Feynman se explică prin contribuţiile sale fundamentale la dezvoltarea fizicii teoretice, prin capacitatea de a sesiza esenţialul în probleme ţinând de un spectru formidabil de larg – informatică, inginerie, biologie –, prin talentul de a explica simplu şi neconvenţional lucruri care pentru alţii rămân de nepătruns şi, nu în ultimul rând, prin forţa magnetică a personalităţii sale.
Urmărind biografia ştiinţifică a lui Feynman, Omul cuantic spune povestea fizicii din a doua jumătate a secolului XX, de la crearea electrodinamicii cuantice până la intrarea în scenă a cuarcilor. În cartea lui Lawrence Krauss, aventurile cercetărilor lui Feynman se împletesc cu aventurile vieţii sale nonconformiste, dominată de refuzul tranşant de a urma cărările bătătorite.

Lawrence M. Krauss

Omul cuantic

Biografia ştiinţifică a lui Richard Feynman

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

HAWKING, STEPHEN TEORIA UNIVERSALĂ

Încercând să lămurească momentul naşterii universului, cosmologia ultimelor decenii a ajuns în punctul cel mai fierbinte al fizicii: necesitatea elaborării unei teorii care să descrie toate interacţiunile din natură. Aici, dificultatea esenţială ţine de incompatibilitatea dintre relativitatea generală, valabilă la scară cosmică, şi mecanica cuantică, creată pentru a explica fenomenele de la scară microscopică. În Teoria universală, Stephen Hawking oferă o privire panoramică asupra temelor fundamentale de cercetare din cosmologie şi fizică: evoluţia universului, găurile negre, sensul şi semnificaţia timpului, teoria corzilor.

Hawking, Stephen

 Teoria universală. Originea şi soarta universului. - editura Humanitas

CÂTE CEVA DESPRE KANT

Immanuel Kant este intemeietorul filozofiei clasice germane si unul dintre cei mai mari ginditori ai epocii moderne. Cartea de fata se axeaza pe cele trei Critici ale sale - Critica ratiunii pure, Critica ratiunii practice si Critica facultatii de judecare, oferind si o descriere succinta, insa emblematica a personalitatii sale. Sint prezentate principalele concepte ale filozofiei lui Kant, felul in care acestea au influentat intreaga dezvoltare ulterioara a teoriei cunoaşterii, ideea independentei moralei fata de religie, ca si principiile esteticii sale filozofice, dezvoltate in cultura moderna si postmoderna. Opera lui Kant a reprezentat obiectul unor influente controverse si un punct principal de raportare in dezbaterea filozofica ce i-a urmat. In finalul acestei lucrari, este redata reflectarea ideilor kantiene in opera unor mari ginditori, de la Hegel si Nietzsche pina la Heidegger, Derrida sau Lyotard. Dincolo de idealismul sau transcendental, Kant este un romantic, devotat puterii sublimului de a transforma experienta. Christopher Want este istoric al artei si filozofiei. Preda Teoria si critica artei la Kent Institute of Art and Design si Teorie critica la Goldsmith`s College. A publicat foarte mult in domeniul artei si filozofiei romantice si postmoderne. Andrzej Klimowski este un  premiat desenator si ilustrator, autorul romanului ilustrat The Depository si conferenţiar la Royal College of Art. Mai semneaza grafica la volumele despre Picasso si Walter Benjamin din aceasta serie.

Cate ceva despre Kant: Christopher Want, Andrzej Klimowski .- Curtea Veche Publishing, 2004.-176 p.

INTERFERENŢE BIBLIOTECONOMICE

Studiile din această carte sînt bazate pe vasta experienţă şi profesionalismul cunoscut  al autorului cu trimiteri la metoda şi teoria informaţiei, la misterul scrisului,  la realizarea  actului cunoaşterii  prin   studiu în vastele laboratoare ale minţii, care sunt bibliotecile. Studiile luate ca lucrare aparte reabilitează o realitate exactă , un domeniu al spiritualităţii - biblioteconomia şi chiar dacă o privim printr-o ipostază  modernă de plăsmuitor de imagini şi forme. 
Cartea este bazată pe investigaţii documentare din izvoare autohtone şi străine, poate fi considerată un modern tractat de biblioteconomie, plin de învăţăminte, cu reflecţii filosofice,  didactice şi morale profunde, reconstituind etapele formării enciclopedice, a unui intelectual aparţinînd unei generaţii aparte. Biblioteca face parte din zestrea  genetică a societăţii, este cea mai deplină reflectare          a chiar modelului  ansamblului social - scria Ion Stoica.

Prezentare de carte:
Stoica, Ion. Interferenţe biblioteconomice. - Constanţa: EX PONTO, 1997. - 204 p.  
ISBN: 973-97953-1-5