SCURTA ISTORIE A TIMPULUI

Nici o carte de stiinta nu s-a bucurat vreodata de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestseller-uri din Sunday Times, mai mult decat orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista alte dimensiuni spatiale, care scapa perceptiei noastre? Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica fundamentala.

Stephen Hawking

Scurtă istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

INFORMAŢIE ŞI CULTURĂ

Informaţia şi cultura îşi propun ca mişcare informaţională diverse abordări ca concepţii  a fenomenului dat.Ca realitate generativă, informaţia se află la originea proceselor de dezvoltare din toate domeniile cunoaşterii şi experienţii umane. Considerată resursă fundamentală a societăţii contemporane informaţia reclamă o filosofie proprie şi o relaţie nouă cu mişcarea ideiilor, coboară în realitatea producţiei de bunuri, în strategiile şi programele progresului. În slujba societăţii informaţiei lucrează toate structurile legate de fixarea, disemnarea şi organizarea cunoaşterii, toate formele pe traseele comunicării.Miracolul cărţi, încă stă la temelia eforturilor de cunoaştere, având o forţă de polarizare.In cultura română bibliotecile  au contribuit la progresul general al societăţii, având relaţii cu structurile de învăţământ, penru a asigura continuitatea şi progresul cunoaşterii, cultura şi informaţia  trebue ridicate la rangul unei mari strategii naţionale. 

Prezentare de carte:

Stoica,Ion Informaţie şi cultură:Sinteze, Reflecţii,Atitudini/Prefaţă de G. Buluţă.:Bucureşti, Editura Tehnică.-1997,227 p.

ISBN:973-31-1097-3

 Lectura acestei cărţi este un memoriu-document cu atitudini provocatoare specifice presei incomode şi expresiei politice ,iar pe de altă parte, pagini de arhivă cu cele desprinse din imediata actualitate. Prin conţinutul său cartea devine necesară nu doar istoricilor culturii române ce vor afla despre mărturiile unui participant la procesul managerial specific bibliotecilor din România în ultimele trei decenii, ci celor care studiază fenomenele culturii contemporane, prin viziunea bibliotecii moderne. Descoperim în paginile acestui volum convingerile ferme ale lui Dumitru Bălăeţ, care ne atrage atenţia să nu uităm, că bibliotecile adăpostesc între semnele încifrate pe hârtie sau pe ecranele monitoarelor, temeiul întregii noastre civilizaţii:civilizaţia bibliotecii.

Prezentare de carte:

Bălăeţ,Dumitru . Civilizaţia de bibliotecă,Călăraşi:Agora, 2003.-334p.