KARMA ŞI REÎNCARNAREA

Aceasta e prima carte în care Barbara Martin propune o descriere (inspirată şi originală) a complicatei lumi în care se petrece renaşterea spirituală. Ea şi coautorul cărţii, Dimitri Moraitis, dezvăluie cum văd ei viaţa de după moarte — pe baza explorărilor făcute personal, precum şi a copleşitoarelor incursiuni clarvăzătoare în lumile spiritului.
Un autentic miracol — într-un singur volum, cu informaţie complet accesibilă pentru publicul larg — cartea de faţă e perfectă pentru aceia care vor să facă primii paşi pe calea dezvoltării spirituale, dar şi pentru cei care au permanent aspiraţii de această natură.
Fie că o citiţi ca pe un îndrumar extrem de concret pentru a intra şi a ieşi din ciclul karmic, fie că o luaţi drept un ghid într-un itinerar spiritual, cartea aceasta este o descriere a felului în care funcţionează reîncarnarea.
Lucrarea îmbină imaginea lumii de dincolo cu mecanismele karmei, oferă sfaturi utile şi instrumente pentru a evita karma ostilă, apropie cititorii de scopul lor fundamental, acela de a ajunge la perfecţiunea spirituală.

Barbara Y. Martin, Dimitri Moraitis

Karma si reincarnarea.Dezvaluirea celor 800 de vieti ale fiecaruia in drumul catre iluminare.- Curtea Vehe, 2014.-416 p.

Originea omului contine un punct de vedere personal asupra dezvoltarii lui Homo sapiens, intemeiat pe o idee de-a dreptul eretica: din momentul in care primele maimute s-au ridicat in picioare, evolutia omului a devenit nu numai posibila, ci si, foarte probabil, inevitabila. Intr-o succesiune fascinanta, ni se dezvaluie treptat cum s-au infiripat si desavarsit organizarea sociala, limbajul, arta si constiinta umana.

Richard Leakey

Originea omului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

P. W. Atkins, profesor de chimie fizica la Universitatea Oxford, joaca rolul ghidului intr-o calatorie fantastica in Regatul Periodic al elementelor chimice. Prin imagini memorabile, analogii surprinzatoare si umor englezesc, domeniul chimiei, la prima vedere arid, capata viata. Geografia, istoria, legislatia si institutiile guvernamentale – toate acestea tinand de regatul tabelului periodic al elementelor, cu peste o suta de regiuni – explica pe intelesul tuturor alcatuirea noastra si a cosmosului.

Peter W. Atkins

Regatul periodic

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

PROGOGINE

„Intre cultura stiintifica, pentru care timpul este iluzie sau, cu vorbele lui Einstein, «creatia noastra», si cultura umanista, unde timpul este fundamentul fiintei, trebuie realizata o reconciliere. Obiectul cercetarilor mele este depasirea acestei dualitati„ – spunea intr-un interviu Ilya Prigogine, fondator al termodinamicii proceselor ireversibile si laureat al Premiului Nobel 1977 pentru chimie. Noua alianta, carte a carei editie romaneasca inregistra la aparitie (1984) un remarcabil succes de librarie, a fost o prima treapta spre „reconcilierea“ cautata de Prigogine. Intre eternitate si timp reprezinta treapta urmatoare. Trecand dincolo de dinamica clasica, spre a cuprinde domeniile proprii fizicii secolului al XX-lea – mecanica cuantica si cosmologia –, noua lucrare a lui Prigogine si a colaboratoarei sale studiaza raportul intim dintre problema timpului si schemele conceptuale ale fizicii. Prezentarea intuitiva, clara si riguroasa a rezultatelor stiintifice se impleteste cu deschiderea filozofica a acestei carti, avandu-si originea in rafinata cultura umanista a autorilor.

Isabelle Stengers, Ilya Prigogine

Intre eternitate si timp

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

MAŞINA CARE GÎNDEŞTE

Cei mai multi dintre noi, desi folosim deseori calculatorul, cunoastem prea putin despre procesele care au loc in interiorul lui, iar performantele sale ni se pare ca tin mai curand de vrajitorie. Evitand detaliile tehnice si jargonul de specialitate, Daniel Hillis, unul dintre informaticienii de varf ai zilelor noastre, cel care a proiectat calculatorul cel mai rapid din lume, povesteste in Masina care gandeste aventura informaticii. De la expunerea simpla si intuitiva a functionarii calculatoarelor si a structurii limbajelor de programare, Hillis ajunge la subiectele arzatoare de azi (cresterea memoriei si a vitezei de operare) si la perspectivele tulburatoare ale dezvoltarii inteligentei artificiale.

Daniel Hillis

Masina care gandeste

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ŞASE LECŢII UŞOARE

La inceputul anilor '60, la Institutul Tehnologic din California a avut loc probabil cel mai spectaculos eveniment din istoria invatamantului de fizica: unul dintre marii fizicieni ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel in 1965, a tinut un curs introductiv de fizica pentru studentii din primii ani. Cursul avea sa fie tiparit in milioane de exemplare in lumea intreaga, capatand o notorietate fara egal si devenind pentru generatiile de elevi si studenti care s-au succedat o superba initiere in studiul fizicii. Fizicianul de la Caltech este Richard P. Feynman, cel care a introdus diagramele care ii poarta numele si metoda integralei de drum, dar si un stil nonconformist, deopotriva ludic si patrunzator, de a face stiinta. De la spargerea seifurilor cu documente secrete (pe cand lucra la proiectul bombei atomice, in timpul razboiului) la contributiile sale cruciale in electrodinamica cuantica si de la cursurile tinute studentilor incepatori la explicarea simpla a dezastrului navetei Challenger, tot ce a facut Feynman poarta amprenta spiritului sau sclipitor si surprinzator. In timp, a devenit, alaturi de Einstein, unul dintre cele mai puternice simboluri ale stiintei.

Richard P. Feynman

Sase lectii usoare

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Cum pot fi povestite teoriile din fizica intr-o forma atat de atragatoare incat oricine -- specialist sau complet neinitiat -- sa fie cucerit de teoria relativitatii si mecanica cuantica asa cum sunt copiii fascinati de basme? Aceasta e provocarea la care a raspuns cu mai bine de jumatate de secol in urma George Gamow, unul dintre marii fizicieni ai lumii, deschizator de drumuri in fizica nucleara si cosmologie. Rezultatul e o carte plina de imaginatie, scrisa cu mare talent literar, un fel de Alice in tara minunilor pentru uzul celor curiosi sa afle din ce e alcatuita materia si cum s-a nascut universul. Domnul Tompkins, personajul inventat de Gamow, deopotriva naiv si iscoditor, descopera pe calea reveriilor o lume bizara, diferita de cea in care ne ducem viata de zi cu zi. Povestea lui, devenita celebra pentru generatii de fizicieni, a fost revazuta si actualizata de Russell Stannard -- cunoscut autor de stiinta popularizata -- pentru a-si gasi locul in ea si cele mai recente teorii stiintifice.

Russell Stannard, George Gamow

Minunata lume a domnului Tompkins

Povestea fantastica a fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Pana pe la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se stiau prea multe despre alcatuirea atomului. In cateva decenii insa, au fost pusi in evidenta electronul, protonul si neutronul, iar in centrul acestei revolutii s-a aflat Laboratorul Cavendish, de la Cambridge, dominat de figura lui Ernest Rutherford. Descoperirea particulelor subatomice nu e doar povestea pasionata a acestei suite de experimente istorice, ci si o minunata introducere in fizica. Fara a face apel la formule, Weinberg explica, pe rand, toate notiunile folosite de cei care au descoperit particulele subatomice si reface rationamentele lor. Evitand orice rutina didactica, Weinberg ne apropie de fizica pe o cale surprinzatoare, complementara celor urmate de Gamow si Feynman. Minunata lume a domnului Tompkins, Sase lectii usoare siDescoperirea particulelor subatomice sunt trei perspective diferite, toate frapant neconventionale, asupra bazelor fizicii.

Steven Weinberg

Descoperirea particulelor subatomice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

O MAI SCURTĂ ISTORIE A TIMPULUI

"Nu ma asteptam ca Scurta istorie a timpului sa aiba atata succes -- avea sa marturiseasca Hawking. Ea a ramas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vandute carti din Sunday Times, adica mai mult decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare stiintifica destul de dificila." Intre timp, s-au vandut peste 10 milioane de exemplare. Notorietatea cartii se explica atat prin problemele pe care le ataca (nasterea universului, natura timpului si spatiului), cat si prin stilul direct si simplu care te face sa ajungi la punctele-cheie ae dezbaterilor actuale. Desi editorul il sfatuise sa nu introduca formule, fiecare formula injumatatind numarul cititorilor potentiali, Hawking si-a asumat riscul si a inserat celebra relatie a lui Einstein intre energie si masa E = mc2. In rest, totul e explicat doar prin cuvinte.

In prefata la Universul intr-o coaja de nuca, Stephen Hawking marturiseste ca a rezistat tentatiei (si presiunii din partea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurta istorie a timpului, fiind prins in cercetarile sale stiintifice. Cativa ani mai tarziu a revenit insa asupra hotararii, publicand O mai scurta istorie a timpului. Doua au fost motivele care l-au determinat sa reia tema: dorinta de a scrie o carte inca si mai accesibila publicului lar si nevoia de a include progresele inregistrate in cosmologie si in fizica fundamentala in cei aproape douazeci de ani scursi de la prima editie a Scurtei istorii a timpului -- progrese care in mare parte i se datoreaza lui Hawking insusi.

Leonard Mlodinow, Stephen Hawking

O mai scurta istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

UN RĂU PORNIT DIN EDEN

Pentru Richard Dawkins evolutia seamana cu "raul pornit din Eden" despre care vorbeste Biblia, un rau al informatiei purtate de ADN, in curgerea caruia genele se unesc, concureaza si uneori se separa, formand specii noi. Pornind de la analogia intre mecanismele genetice si calculator, ideea centrala a cartii este ca omul functioneaza ca "o masina de supravietuire", programata astfel incat genele sa se perpetueze. 
Acest model informatic ii permite lui Dawkins sa abordeze problemele fundamentale din biologie: cum a explodat "bomba replicatiei" numita viata; cum au evoluat speciile si care e cauza diversitatii lor; de ce copacii din paduri sunt inalti, desi e mai economic sa fie scunzi; de ce mostenim genele unor maladii fatale; cum a fost primul om. 
Autor a numeroase carti de mare rasunet si influenta (intre care Ceasornicarul orb, in pregatire la Humanitas), Richard Dawkins, in prezent profesor la Oxford, este unul dintre cei mai cunoscuti biologi contemporani.

Richard Dawkins

Un rau pornit din Eden

Codul genetic, calculatorul si evolutia speciilor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

DE CE E SEXUL O PLĂCERE?

In comparatie cu obiceiurile sexuale ale celorlalte animale, cele ale oamenilor par bizare: suntem singura specie care isi duce viata sexuala departe de privirile indiscrete ale semenilor; mai mult, oamenii fac dragoste oricand, reproducerea nefiind singura ratiune a sexului. Cartea lui Jared Diamond demonstreaza rolul crucial al sexului, alaturi de cucerirea pozitiei bipede si de cresterea dimensiunilor creierului, in conturarea trasaturilor omului. 
Biolog, fiziolog, biogeograf, preocupat si de lingvistica, istorie sau de stiintele sociale, Jared Diamond este una dintre cele mai complexe figuri ale stiintei contemporane. In afara de cariera academica – este profesor la UCLA –, Jared Diamond este si autor a numeroase carti adresate publicului larg. In 1998 a primit Premiul Pulitzer pentru Guns, Steel, and Germs.

Jared Diamond

De ce e sexul o placere?

Evolutia sexualitatii umane

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Miraculoasa banda a doctorului August Mobius in matematica, jocuri, literatura, arta, tehnologie si cosmologie

La prima vedere, e foarte simplu: iei o fasie de hartie si, dupa ce o rasucesti o data, lipesti capetele unul de altul. Dar, cand incepi sa cercetezi proprietatile obiectului obtinut, descoperi de pilda ca, desi fasia initiala are doua suprafete, cea rezultata are una singura. Apoi, pe masura ce studiezi mai atent, mirarea sporeste. Acest obiect -- descoperit sau inventat (in functie de felul in care priviti matematica) de August Mobius pe la mijlocul secolului al XIX-lea -- pare sa faca parte din recuzita unui magician. Banda lui Mobius ii da prilejul lui Clifford Pickover sa intreprinda o calatorie fabuloasa prin matematica si prin natura sau cultura, acolo unde la fiecare pas, de la atomi la arta, se intalnesc amprentele matematicii.

Clifford A. Pickover

Banda lui Mobius

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

CUM GÎNDEŞTE CREIERUL

Neuropsihologul William H.Calvin propune o perspectiva evolutionista asupra dezvoltarii inteligentei, invocand, alaturi de rezultate recente din neurostiinte, date ale antropologiei , biologiei, climatologiei si lingvisticii. Centrul de greutate al cartii se afla in cautarea acelor mecanisme cu autoorganizare care au permis desprinderea inteligentei umane de cea a primatelor, mecanisme capabile sa explice aparitia constiintei, dar si a subconstientului. Scrisa intr-un stil accesibil, facand apel la intuitie, lucrarea lui Calvin este o incercare incitanta de a defini inteligenta.

William H. Calvin

Cum gandeste creierul

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ECUAŢIA CARE N-A PUTUT FI REZOLVATĂ

Ce au in comun muzica lui Johann Sebastian Bach, fortele naturii, cubul Rubik si alegerea partenerului de viata? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii. Simetria este conceptul care face legatura intre stiinta si arta, intre fizica teoretica si intreaga lume, pe care o vedem zilnic in jurul nostru. Totusi, limbajul "simetriei" -- teoria grupurilor, in matematica -- se trage dintr-un loc in care nici nu ne-am fi gandit: din ecuatia care n-a putut fi rezolvata. 
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuatii algebrice tot mai dificile, pana cand au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica. Timp de cateva secole, ea a opus rezistenta oricarei incercari de a-i fi gasite solutiile. Dar, deodata, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent ca, in cazul ei, metodele obisnuite erau inaplicabile. Asa a fost deschisa usa catre teoria grupurilor. 
Povestea ecuatiei care n-a putut fi rezolvata este povestea celor doua genii, norvegianul Niels Henrik Abel si francezul Evariste Galois. Impresionanta datorita amanuntelor inedite din vietile lor si extrem de accesibila multumita explicatiilor clare ale autorului, cartea spune intreaga istorie a unei realizari epocale si anlizeaza toate implicatiile acesteia, facand un tablou complet al cailor pe care matematica reuseste sa influenteze si sa clarifice o mare varietate de alte discipline.

Mario Livio

Ecuatia care n-a putut fi rezolvata

Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

PARTEA ŞI ÎNTREGUL

Anii '20 ai secolului trecut au transformat radical fizica si cunoasterea in genere odata cu aparitia mecanicii cuantice. Concepte fundamentale, cu care stiinta si filozofia se obisnuisera de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite gratie curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrödinger, Paul Dirac) dominat de figura lui Niels Bohr. 
Partea si intregul nu e o simpla carte de memorii in care se aude numai vocea autorului. Ajuns la senectute, Werner Heisenberg foloseste arta dialogului pentru a-si povesti devenirea spirituala: convorbirile cu marii sai contemporani sunt substanta cartii. Savant, ganditor, iubitor al muzicii si al naturii, Heisenberg se afla in cautarea permanenta a plenitudinii, a ceea ce numeste "marile conexiuni" care pot face lumea inteligibila, dar mecanismul infernal al istoriei lasa omului un spatiu de actiune prea ingust. Heisenberg explica dureroasele alegeri pe care a trebuit sa le faca sub presiunea regimului nazist si reconstituie un timp in care stiinta si constiinta au fost atat de greu de impacat.

Werner Heisenberg

Partea si intregul

Discutii in jurul fizicii atomice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Babilonienii l-au inventat, grecii l-au interzis, hindusii l-au preamarit, iar Biserica s-a folosit de el pentru a scapa de eretici. Secole de-a randul, zero a avut o putere cu iz demonic, dar, o data supus, a devenit cel mai important instrument al matematicii. Charles Seife urmareste acest numar de la nasterea sa, ca un concept filozofic oriental, pana la lupta dusa pentru a fi acceptat in Europa si omagiile de care s-a bucurat in cele din urma, ca mister al gaurilor negre. Astazi, zero este cauza uneia dintre cele mai mari controverse stiintifice ale tuturor timpurilor, nascuta din dorinta de a fi formulata o teorie unificatoare, care sa explice orice fenomen din univers. Clara, instructiva, scrisa cu umor, cartea Zero. Biografia unei idei periculoase e un captivant fragment de istorie matematica, inca neincheiata, a celui mai neobisnuit numar din univers si a unuia dintre marile paradoxuri ale gandirii noastre.

Charles Seife

Zero

Biografia unei idei periculoase

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Stiinta nu cunoaste intrebare mai profunda, mai staruitoare si mai fascinanta decat cea legata de felul in care au aparut timpul, spatiul si materia.

John Barrow, unul dintre marii cosmologi ai zilelor noastre, ne calauzeste intr-o calatorie spre inceputul timpului, un univers in care temperaturile si densitatile erau atat de mari incat nu pot fi reconstituite in laborator. Alaturi de observatiile astronomice si sprijinindu-se pe ele, singura cale de abordare este cea a teoriilor speculative care fac apel deopotriva la rigoare matematica si fantezie. Suntem condusi, sub imboldul detectivistic al lui Sherlock Holmes, spre modelele big bang-ului si ale inflatiei, spre lumi cu mai multe dimensiuni si, in cele din urma, spre concluzia ca nu putem trai decat intr-un univers exact ca al nostru.

John D. Barrow

Originea universului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Daca Darwin ar mai fi in viata, cum ar arata o versiune actualizata a Originii speciilor, dupa remarcabilele progrese in genetica din ultimele decenii? Raspunsul la aceasta intrebare e dat, implicit, de cartea lui Ernst Mayr, considerat „un Darwin al secolului XX“, figura centrala a sintezei realizate intre evolutionism si genetica. In De la bacterii la om, Mayr explica, intr-un limbaj accesibil si limpede, mecanismele evolutiei lumii vii si problemele de fond cu care e confruntata azi biologia, iar in sectiunea finala ofera o imagine impresionanta asupra aparitiei omului si constiintei umane.

Ernst Mayr

De la bacterii la om

Evolutia lumii vii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ALBERT EINSTEIN ŞI FRONTIERELE FIZICII

La scoala, profesorii n-au fost impresionati de Einstein: era un copil visator care nu promitea nimic iesit din comun. Si totusi, in el s-a trezit uimirea fata de lumea din jur – iar de aici un fel aparte de a privi si intelege lucrurile la care altii, din comoditate, nu se mai gandesc. Aceasta e calea prin care a ajuns sa rastoarne tot ce stiau oamenii despre univers.
Marele merit al biografiei scrise de Jeremy Bernstein e ca ne aduce in intimitatea gandurilor lui Einstein, parcurge drumul urmat de ideile lui si, in acelasi timp, ne apropie de framantarile sale omenesti.

Jeremy Bernstein

Albert Einstein si frontierele fizicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

In 1992, satelitul COBE a trimis spre Pamant date legate de radiatia cosmica de fond, iar acestea au fost transformate in imagini ce au facut repede inconjurul lumii. Era cea mai veche marturie privind universul nostru, "semnatura lui Dumnezeu", care scotea in evidenta infime variatii ale densitatii materiei din universul timpuriu - germenii galaxiilor si stelelor, in ultima instanta semintele din care am aparut si noi. Aceasta descoperire, considerata una dintre cele mai mari din toate timpurile, venea sa certifice valabilitatea modelului big bang: universul nu e etern si imuabil, ci s-a nascut dintr-o explozie si se afla in expansiune.

In Big Bang, Simon Singh scrie istoria ideilor si modelelor pe care ni le-am faurit despre univers, de la desprinderea stiintei de religie si mit pana in prezentul cercetarilor prin sateliti. Copernic, Galilei, Einstein, Hubble, Gamow sau Hoyle sunt personajele unei povesti pasionante la care participam si cu mintea, si cu sufletul. Insa dincolo de povestire, admirabil construita, in cartea lui Singh gasim analiza fina a insasi conditiei cunoasterii stiintifice.

Simon Singh

Big Bang

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

STRUCTURA REVOLUŢIILOR ŞTIINŢIFICE

Larga folosire a cuvantului "paradigma" a facut sa fie ignorata, pentru multi, originea sa: lucrarea lui Thomas Kuhn,Structura revolutiilor stiintifice, bestseller care a atins peste un milion de exemplare. Una dintre cele mai cunoscute, influente si discutate personalitati academice ale secolului XX, Thomas Kuhn savarseste prin Structura revolutiilor stiintifice o revolutie copernicana in analiza procesului de cercetare stiintifica si in intelegerea evolutiei cunoasterii. Exemplele sale releva momentele-cheie in dezvoltarea fizicii, legate de personalitati precum Copernic, Newton, Lavoisier, Einstein sau Bohr. Cartea s-a bucurat insa de o circulatie mult mai mare decat ar fi putut banui Kuhn, generand dezbateri vii si conducand la aplicari ale ideilor autorului in variate domenii, de la teoria literaturii la sociologie.

Thomas S. Kuhn

Structura revolutiilor stiintifice

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

SCURTA ISTORIE A TIMPULUI

Nici o carte de stiinta nu s-a bucurat vreodata de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestseller-uri din Sunday Times, mai mult decat orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista alte dimensiuni spatiale, care scapa perceptiei noastre? Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica fundamentala.

Stephen Hawking

Scurtă istorie a timpului

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

CUVINTE MEMORABILE

„Cum se face ca nimeni nu ma intelege, dar toata lumea ma iubeste?“ se intreba Einstein intr-un interviu din 1944. Teoria relativitatii i-a adus o faima pe care nici un savant n-a dobandit-o vreodata: a devenit simbolul stiintei si al intelepciunii. O intelepciune nonconformista si plina de umor, odata ce poza in care scoate limba continua sa faca, de aproape un secol, inconjurul lumii. O intelepciune autoironica, asa cum o dovedesc cuvintele rostite de Einstein in 1922, la Sorbona: „Daca teoria mea se va dovedi corecta, Germania va sustine ca sunt german, iar Franta ma va declara cetatean al lumii. Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt german, iar Germania ma va declara evreu.“

Dupa ce a studiat vreme de douazeci de ani manuscrisele lui Einstein, Alice Calaprice a adunat aceste vorbe memorabile, impreuna cu fragmente din scrisori si documente recent descoperite, alcatuind o antologie care da imaginea vie si complexa a savantului. Einstein vorbeste aici despre sine si despre familie, despre moarte, educatie, omenire, viata, Dumnezeu, muzica, razboi, astrologie, creativitate, patriotism, farfurii zburatoare, intuitie, psihanaliza, femei, stiinta si constiinta, dragoste, inteligenta...

Albert Einstein

Cuvinte memorabile (culese si adnotate de Alice Calaprice)

Humanitas / Colectia: Ştiinţă

Ce procese au loc in mintea noastra? Dar in „mintile“ animalelor? La urma urmelor, ce deosebeste mintea omului de cea a unui animal evoluat? Ce rol are limbajul? Cum a aparut constiinta? Acestea sunt intrebarile pe care le pune Daniel C. Dennett, specialist in stiintele cognitive. Raspunsurile sale fac apel la paradigme mai vechi sau mai noi ale filozofiei, dar si la descoperiri recente din domeniul neurobiologiei sau al inteligentei artificiale.

Daniel C. Dennett

Tipuri mentale

Humanitas, Psihologie & Antropologie, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

SPAŢIU, TIMO, UNIVERS

In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspectiva clasica asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein, care descrie fenomene la scara astronomica (planete, sisteme solare si galaxii), si mecanica cuantica, explicand fenomenele de la scara microscopica (molecule, atomi, nuclee). Vreme indelungata, fundamentele insesi ale celor doua teorii pareau ireconciliabile, iar incercarile fizicienilor de a ajunge la o teorie care sa unifice gravitatia si mecanica cuantica, o teorie a "tot ce exista", nu au dus nicaieri. In ultimii ani insa, sansa unificarii pare sa surada fizicienilor, fiind creat un cadru matematic capabil sa reconcilieze gravitatia si mecanica cuantica. Lee Smolin, unul dintre pionierii domeniului, prezinta cu eleganta, simplitate si claritate conceptia actuala despre spatiu si timp. Cartea ne confrunta cu cele mai profunde si tulburatoare intrebari legate de natura universului, cum ar fi daca spatiul si timpul sunt continue sau discontinue, intrebari pe care nimeni, specialist sau nespecialist, nu se poate impiedica sa si le puna.

Lee Smolin

Spatiu, timp, univers

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

DOAR ŞASE NUMERE

Explozia initiala, big-bang-ul, sta la originea universului in care traim-de la atomi si molecule la planete, stele, gauri negre si galaxii. Incercarile de a ne apropia de intelegerea acestei geneze au aratat cat de profunda este legatura dintre evolutia universului la scara mare, descrisa de astronomie, si legile care guverneaza microcosmosul, domeniu al fizicii particulelor elementare. Sir Martin Rees, profesor la Universitatea Cmbridge, unul dintre cei mai straluciti cosmologi ai zilelor noastre, intemeindu-se pe descoperiri de ultima ora, propune o perspectiva originala in intelegerea evolutiei universului. Doar sase numere, tinand deopotriva de micro- si macrocosmos, inscrise in codul genetic al universului, sunt raspunzatoare de stabilitatea lumii noastre. O usoara modificare a valorii acestor numerear fi impiedicat nasterea stelelor sau aparitia vietii. Scrisa intr-un limbaj accesibil, cartea este o lectura indispensabila oricui vrea sa se apropie de misterul genezei si structurii universului.

Martin Rees

Doar sase numere

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

„Lucrul cel mai uimitor despre univers este că poate fi cunoscut“, spunea Einstein la începutul secolului XX, iar de atunci oamenii de ştiinţă s-au apropiat tot mai mult de înţelegerea tuturor fenomenelor fizice pornind de la un număr mic de principii fundamentale. Cercetările lor par să conveargă spre o teorie finală, un cadru unic care să descrie particulele şi interacţiile din natură, punctul terminus al explicaţiilor generate de stăruitoarea întrebare „de ce?". De un secol, eforturile fizicienilor au fost călăuzite în bună parte de judecăţi estetice: o teorie profundă trebuie să aibă acea frumuseţe greu de definit, dar uşor de recunoscut, care o face să corespundă realităţii. În ultimele trei decenii însă, în ciuda marii ingeniozităţi a teoreticienilor, cunoaşterea a bătut pasul pe loc - nu am avut la dispoziţie un accelerator de particule suficient de puternic pentru a atinge acele energii la care experimentele să poată decide între diferitele variante ale teoreticienilor.
Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel, unul dintre cei mai mari savanţi ai timpului nostru, anticipează în Visul unei teorii finale forma pe care această explicaţie ultimă a naturii ar putea s-o ia, pornind de la drumul parcurs până acum de cunoaştere. Scrisă pe înţelesul publicului larg, cartea încearcă să definească însăşi ideea de teorie finală şi sensul inevitabilei întrebări „de ce?“.

Alte cărţi de ştiinţă la Humanitas:
Werner Heisenberg, Partea şi întregul
Brian Greene, Universul elegant
John Barrow, Cartea infinitului
Simon Singh, Big bang
Jeremy Bernstein, Albert Einstein şi frontierele fizicii
Paul Davies, Ultimele trei minute

Steven Weinberg

Visul unei teorii finale

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ULTIMILE TREI MINUTE

Pentru viitorul foarte îndepărtat al universului se întrevăd două scenarii: diluarea într-o infinită beznă pustie şi implozia catastrofală, inversul big bang-ului din care s-a născut totul. Vom pieri deci - nu noi, fireşte, ci urmaşii noştri care vor avea probabil puţine trăsături umane - fie prin îngheţ, fie prin ardere. La prima vedere am fi tentaţi să spunem că universul e condamnat, iar odată cu el toate fiinţele. Această concluzie sumbră îşi găseşte în cartea lui Paul Davies un spectru larg de alternative şi nuanţări: poate că, deşi trăim într-o lume limitată în spaţiu şi timp, vom dăinui şi vom gândi nelimitat; poate că vom rezista la nesfârşit îngheţului hibernând tot mai mult; sau poate că universul însuşi nu e decât o parte dintr-o entitate mult mai vastă, iar urmaşii noştri vor putea crea alte universuri în care să evadeze. Oricum, nu e exclus ca, peste mii de miliarde de ani, soarta universului să depindă de fiinţele inteligente care îl vor popula. Departe de a dori să impună un final fericit, în Ultimele trei minute Paul Davies scrie povestea stranie şi tulburătoare a celui mai îndepărtat viitor imaginabil.

Paul Davies

Ultimele trei minute

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Cartea pe care ar fi scris-o Darwin dacă ar fi trăit în zilele noastre
"Richard Dawkins a adus evoluţia la zi." (The Times)

După 150 de ani, teoria evoluţiei prin selecţie naturală continuă să lase iluzia că e uşor de înţeles – şi în genere e greşit înţeleasă, ba chiar e încă respinsă de un număr surprinzător de mare de oameni, în ciuda dovezilor zdrobitoare în favoarea ei care s-au adunat de la Darwin încoace. În Ceasornicarul orb Richard Dawkins îşi asumă sarcina de a explica în detaliu pentru publicul larg tot ce pare la prima vedere imposibil de explicat pe cale naturală: apariţia primelor forme de viaţă pe Pământ, dezvoltarea organelor complexe cum sunt ochii sau aripile, aşa-zisele "verigi lipsă“ despre care vorbesc paleontologii, precum şi numeroase aspecte stranii ale lumii vii. Cheia explicaţiilor lui Dawkins e înţelegerea corectă a caracterului treptat, pas cu pas, al evoluţiei şi a raportului dintre întâmplare (mutaţia genetică) şi determinism (selecţia naturală). Ceasornicarul orb e o demonstraţie de forţă intelectuală care îşi are locul, alături de Originea speciilor, între marile cărţi de biologie.

Richard Dawkins

Ceasornicarul orb

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Să presupunem că doi oameni pariază pe aruncarea unei monede, stabilind că potul îi revine celui care câştigă trei aruncări din cinci. Dacă partida se întrerupe când unul din jucători conduce cu doi la unu, cum trebuie împărţit potul? Această problemă i-a pus-o, în secolul al XVII-lea, un cavaler francez lui Blaise Pascal. La rândul lui, Pascal i-a prezentat problema lui Fermat, iar din schimbul de scrisori dintre cei doi mari matematicieni s-a născut teoria probabilităţilor. Era pentru prima dată când oamenii puteau afla ceva despre viitor – care până atunci se credea că ţine în întregime fie de destin, fie de hazard.

Matematicianul Keith Devlin de la Universitatea Stanford a acceptat provocarea de a scrie despre documentul matematic care a marcat cel mai puternic istoria omenirii – iar el a ales una din scrisorile lui Pascal către Fermat.Partida neterminată e o pasionantă introducere în teoria probabilităţilor, care ne ajută să înţelegem cum se estimează, de pildă, riscul unui atac terorist sau şansa de a câştiga la bursă, dar, mai cu seamă, ne explică cel mai mare salt făcut de gândirea umană: dobândirea capacităţii de a privi spre viitor.

Keith Devlin

Partida neterminată

Pascal, Fermat şi scrisoarea din secolul al XVII-lea care a creat lumea modernă

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

1905 a fost un an miraculos pentru ştiinţă. Albert Einstein publică trei lucrări: una ţinând încă de domeniul fizicii clasice (în care dă o descriere a mişcării browniene), o alta despre efectul fotoelectric (şi care avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii cuantice) şi, în fine, articolul apărut în Zeitschrift für Physik, „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare“, actul de naştere al teoriei relativităţii. Unsprezece ani mai târziu, Einstein lărgeşte cadrul iniţial al teoriei (relativitatea restrânsă) într-o descriere care include şi câmpul gravitaţional (relativitatea generală) şi care modifică încă mai violent percepţia comună asupra realităţii.
În 1917, Einstein publică singura sa lucrare în care prezintă publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor. Cartea, remarcabilă prin simplitate şi claritate, e mărturia capacităţii lui Einstein de a privi lumea fără idei ştiinţifice preconcepute şi de a ajunge până la esenţa ultimă a lucrurilor, în punctul în care intuiţia încearcă să surprindă principiile fizicii, iar imaginaţia construieşte experimente mintale sugestive. Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor e o mărturie excepţională pentru fizicieni şi, în acelaşi timp, laboratorul gândirii lui Einstein în care pot pătrunde şi cei neiniţiaţi.

Albert Einstein

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Devenită simbol al ştiinţei, mai mult, simbol al unei înţelepciuni care depăşeşte frontierele ştiinţei, ajungând la întrebările esenţiale despre ordinea universului şi rostul nostru pe pământ, figura lui Einstein continuă să exercite o fascinaţie fără egal, atât asupra oamenilor de ştiinţă, cât şi asupra profanilor, cuceriţi de clarviziunea, nonconformismul şi umorul său. Cum văd eu lumea reuneşte articole şi conferinţe ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmată în cercetările sale ştiinţifice, pentru personalitatea şi viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmărit să se apropie de publicul larg, fără a lăsa în umbră rigoarea fizicianului.
La un secol de la descoperirea teoriei relativităţii, problemele puse aici de Einstein sunt încă în actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care încearcă să ajungă la o teorie unificată, o teorie „a tot ce există“ – ideal căruia Einstein i-a închinat întreaga viaţă.

Albert Einstein

Cum văd eu lumea

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

Totul a început, pe vremea babilonienilor, cu o problemă care azi pare banală pentru orice elev de şcoală: rezolvarea ecuaţiei de gradul doi. Cum însă dezvoltarea matematicii urmează căi nebănuite, încercarea de a rezolva prin radicali ecuaţia de gradul cinci a condus în secolul XIX la apariţia unei întregi noi ramuri care descrie simetria – teoria grupurilor. S-a dovedit apoi că abstracţiunile matematicienilor nu numai că sunt utile fizicienilor, dar că ele stau la baza înţelegerii naturii. Cu alte cuvinte, că structura cea mai profundă a universului nostru e simetrică.

Celebrul matematician englez Ian Stewart (autor al cărţii Numerele naturii, apărută la Humanitas) spune povestea descoperirii simetriei şi a legăturii adânci dintre matematică şi fizică. Personajele lui nu sunt savanţi imateriali, ci oameni în carne şi oase care suferă drame, se luptă în duel sau cad în patima beţiei ori a jocurilor de noroc. În De ce frumuseţea este adevărul ideile cele mai abstracte se întâlnesc cu viaţa cea mai tumultoasă, iar rezultatul e un pasionant roman al matematicii.

Ian Stewart

De ce frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă

ÎMBLÎNZIREA INFINITULUI. POVESTEA MATEMATICII

Începând cu primele simboluri folosite în preistorie pentru numere şi încheind cu problemele subtile ale Epocii de Aur a Matematicii pe care o trăim azi, Ian Stewart spune povestea celei mai abstracte discipline – care, la fiecare din momentele ei de răscruce, se dovedeşte a avea cea mai profundă influenţă asupra concretului vieţii noastre. Cifra zero, numerele imaginare sau geometriile care contrazic intuiţia comună ne sunt indispensabile dacă vrem să înţelegem lumea în care trăim. Şi apoi e frumuseţea matematicii, unitatea care se află în spatele unor forme aparent diferite, aventura pură trăită de personajele care populează Îmblânzirea infinitului.

Ian Stewart

Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii

Humanitas, ştiinţă / Colectia: Ştiinţă